Georgescu Dragos
Un cutremur cu magnitudinea de 2,1 grade pe scara Richter s-a produs luni dimineață în România, fiind înregistrat în județul Gorj. Potrivit informațiilor comunicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), seismul a avut loc la ora 07:28, la o adâncime de 13,5 kilometri. Evenimentul seismic face parte din activitatea obișnuită din zona Olteniei, care în ultimii ani a înregistrat mai multe mișcări tectonice de intensitate redusă, dar resimțite local.
A fost cutremur luni dimineața în România. Unde s-a resimțit seismul
Cutremurul de luni dimineață a fost localizat în apropierea mai multor orașe din regiune, conform datelor oficiale: aproximativ 20 km nord-vest de Târgu Jiu, 65 km nord-est de Drobeta-Turnu Severin, 68 km sud de Hunedoara, 82 km sud de Deva și 93 km est de Reșița. Aceste repere oferă o imagine clară asupra zonei seismice afectate, una care a atras atenția specialiștilor începând cu anul 2023, când în Gorj s-a înregistrat o serie de cutremure moderate care au readus în dezbatere nivelul de activitate tectonică al zonei.
Magnitudinea de 2,1 grade se încadrează în categoria cutremurelor mici, care în mod obișnuit nu produc pagube materiale și sunt, de regulă, abia resimțite de populație. Seismele superficiale, cum este și cel produs la adâncimea de 13,5 km, pot fi percepute uneori mai clar de locuitorii din proximitate, însă în acest caz nu au fost raportate efecte sau solicitări către autorități. Este vorba despre un fenomen seismic obișnuit într-o țară aflată la intersecția mai multor plăci tectonice active, unde monitorizarea permanentă reprezintă o necesitate.
Pe parcursul acestui an, România a înregistrat mai multe cutremure cu magnitudini variate, cele mai însemnate fiind două seisme de 4,4 grade, produse în intervale diferite, unul în județul Buzău și altul în județul Vrancea. Primul s-a produs pe 13 februarie, în zona seismică Buzău, una dintre regiunile cunoscute pentru activitate tectonică constantă. Al doilea eveniment seismic important a avut loc pe 11 mai, în județul Vrancea, epicentrul major al cutremurelor din România, acolo unde se produc cele mai puternice seisme din ultimele secole. Magnitudinea de 4,4 grade nu este suficientă pentru a provoca pagube semnificative, însă seismele de această intensitate sunt percepute pe arii extinse și pot genera un disconfort temporar în rândul populației.
Zona Gorj crește seismic
Datele INCDFP arată că România rămâne o țară cu activitate seismică constantă, iar zonele cele mai active continuă să fie Vrancea, Buzău și Oltenia, în special în proximitatea județului Gorj. De altfel, anul 2023 a fost marcat de un cutremur major în Oltenia, care a adus un nivel ridicat de atenție asupra regiunii. Chiar dacă magnitudinea evenimentelor din 2024 și 2025 a fost mult mai redusă, monitorizarea atentă rămâne esențială pentru evaluarea tendințelor seismice pe termen lung.
Cel mai puternic cutremur înregistrat anul trecut în România a avut magnitudinea de 5,4 grade și s-a produs în județul Buzău, pe 16 septembrie. Evenimentul a fost simțit în numeroase localități din Muntenia și în partea de est a țării, atenționând încă o dată asupra rolului esențial al sistemelor de monitorizare și avertizare timpurie. Cutremurele din zona Buzăului sunt mai rare decât cele vrâncene, însă pot avea magnitudini importante și pot produce efecte resimțite în mai multe județe.
În plus, anul acesta, chiar de 1 decembrie, România a înregistrat două cutremure în aceeași zi, într-un interval orar relativ scurt. Primul seism, cu magnitudinea de 3,8 grade, s-a produs la ora 5:40, în județul Vrancea, la o adâncime de 139,4 kilometri. Cutremurele vrâncene la adâncimi mari sunt caracteristice acestei zone și, din cauza poziționării focarului, pot fi resimțite la distanțe extinse. INCDFP a precizat că seismul din 1 decembrie s-a produs în apropierea orașelor Focșani (50 km vest), Buzău (62 km nord), Sfântu-Gheorghe (62 km est), Brașov (72 km est) și Ploiești (90 km nord-est). Magnitudinea de 3,8 grade este considerată una moderată, însă suficientă pentru ca mișcarea seismică să fie percepută în special în clădirile cu regim înalt de înălțime din zonele apropiate.
Cel de-al doilea cutremur din 1 decembrie, cu magnitudinea de 3,3, s-a înregistrat la ora 6:46, în județul Buzău, o zonă seismică activă din partea estică a Carpaților. Adâncimea focarului a fost de 114,5 kilometri, ceea ce indică un seism intermediar, caracteristic regiunilor din curbura Carpaților. Potrivit INCDFP, acesta s-a produs aproape de orașele Sfântu-Gheorghe (54 km sud-est), Focșani (60 km vest), Brașov (62 km est), Buzău (65 km nord-vest) și Ploiești (84 km nord). Este vorba despre o activitate seismică normală pentru zona respectivă, însă faptul că două cutremure s-au succedat în aceeași dimineață – și chiar în ziua de sărbătoare națională – a atras imediat atenția publicului.
În ultimii ani, interesul pentru activitatea seismică din România a crescut considerabil, pe măsură ce populația este mai atentă la informațiile oficiale și la recomandările specialiștilor. Zona Vrancea rămâne principala sursă de cutremure majore, fiind responsabilă pentru seisme istorice precum cel din 1977. Totuși, regiunea Olteniei a început să fie monitorizată mai intens după evenimentele din Gorj din 2023, care au avut magnitudini anormal de ridicate pentru această zonă și au produs daune locale însemnate. Evenimentul seismic de luni, deși minor, este parte a aceluiași sistem de monitorizare și analize efectuate de INCDFP.
Seismele de magnitudine mică și medie reprezintă o componentă naturală a mișcării plăcilor tectonice, iar România se află într-o zonă de confluență geologică, ceea ce explică activitatea constantă. Cutremurele sub 3 grade sunt frecvente și nu produc efecte în majoritatea cazurilor, dar sunt incluse în statistici pentru a contura tabloul complet al activității tectonice pe termen lung. Informațiile sunt actualizate în timp real pe platformele INCDFP, iar publicul poate urmări evoluția seismelor prin sistemele oficiale de monitorizare.
