Georgescu Dragos
Un cutremur cu magnitudinea 4,0 pe scara Richter s-a produs miercuri dimineață, 15 octombrie 2025, la ora 07:57, în zona Maramureș–Satu Mare, conform informațiilor transmise de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
A fost cutremur miercuri dimineața în România. Zona neobișnuită unde s-a resimțit
Seismul a avut loc la o adâncime redusă, de doar 5 kilometri, fiind încadrat de specialiști ca un cutremur de intensitate medie. Chiar dacă a fost unul de suprafață, fără urmări grave, locuitorii din nordul țării au simțit vibrațiile produse în special în clădirile înalte și în zonele cu sol moale.
Potrivit INCDFP, epicentrul s-a aflat la 22 de kilometri sud-est de municipiul Satu Mare, la 34 de kilometri vest de Baia Mare, 55 de kilometri nord de Zalău și 87 de kilometri sud de orașul ucrainean Mucacevo. Autoritățile au confirmat că, până la această oră, nu s-au înregistrat pagube materiale sau victime. Totuși, în unele localități din apropierea epicentrului, oamenii au semnalat o ușoară zguduire a obiectelor din locuințe și scurte momente de vibrație a solului.
Zona Maramureș–Satu Mare, considerată una slab seismică
Regiunea Maramureș–Satu Mare nu se află printre zonele cu activitate seismică ridicată din România. Față de Vrancea, care produce frecvent cutremure de adâncime, nordul țării este cunoscut pentru stabilitatea sa geologică. Seismele care se produc aici sunt rare și, de obicei, au magnitudini mici, între 2 și 4 grade.
Specialiștii spun că seismul de miercuri face parte din categoria cutremurelor crustale de mică adâncime, provocate de tensiuni locale în scoarța terestră. Acestea nu sunt asociate cu falii majore active, ci mai degrabă cu mișcări tectonice minore între blocurile geologice ale regiunii. Chiar dacă magnitudinea de 4,0 grade nu este una periculoasă, cutremurele de suprafață pot fi resimțite mai intens decât cele produse la adâncimi mari.
„Un seism produs la doar câțiva kilometri adâncime transmite undele seismice direct la suprafață, fără a fi atenuate. De aceea, chiar și o magnitudine moderată poate fi percepută ca o mișcare bruscă și puternică în apropierea epicentrului”, explică specialiștii INCDFP.
Cum a fost resimțit cutremurul de locuitorii din zonă
În Satu Mare și Baia Mare, mai mulți locuitori au relatat că au simțit un „zvâcnet scurt” în jurul orei 07:57, în momentul în care se pregăteau să plece la serviciu sau la școală. În unele apartamente situate la etaje superioare, vibrațiile au fost suficient de clare încât să provoace balansarea lustrelor sau a obiectelor ușoare de mobilier.
Pe rețelele de socializare, oamenii au scris că mișcarea pământului a durat mai puțin de cinci secunde. În mediul rural, efectul a fost mult mai redus, însă în localitățile din apropierea epicentrului, cum ar fi Medieșu Aurit, Ardud sau Pomi, cutremurul a fost simțit ușor de cei aflați în interiorul locuințelor.
Autoritățile locale din județele Satu Mare și Maramureș au anunțat că nu există sesizări privind fisuri în clădiri, avarii la rețele de utilități sau alte efecte colaterale. Inspectoratele pentru Situații de Urgență au verificat în teren zonele apropiate de epicentru, iar concluzia a fost că seismul nu a provocat niciun prejudiciu.
Frecvența cutremurelor de suprafață din nordul țării
Deși România este o țară cu activitate seismică moderată, nu toate regiunile sunt la fel de expuse. Zona seismică Vrancea rămâne cea mai activă, fiind responsabilă pentru majoritatea cutremurelor de magnitudine mare. În schimb, regiunile nordice, precum Maramureș, Satu Mare, Bihor sau Sălaj, înregistrează doar ocazional cutremure de intensitate mică sau medie.
În ultimele luni, INCDFP a raportat câteva seisme ușoare și în alte regiuni ale țării, dar cel din 15 octombrie se numără printre cele mai puternice produse în nordul României în 2025. Acest lucru confirmă faptul că activitatea tectonică este prezentă, însă fără riscuri majore pentru populație.
Cutremurele de suprafață, precum cel înregistrat astăzi, pot fi cauzate de adaptarea scoarței terestre la mișcările tectonice regionale. Chiar și în zone considerate stabile, tensiunile acumulate în subsol pot elibera brusc energie, generând mici mișcări seismice.
„Astfel de cutremure sunt naturale și nu trebuie să ne îngrijoreze. Important este că ele ne reamintesc faptul că România, chiar și în regiunile liniștite din punct de vedere seismic, nu este complet lipsită de activitate tectonică”, spun specialiștii INCDFP.
De ce adâncimea cutremurului contează
Unul dintre aspectele esențiale care influențează percepția unui cutremur este adâncimea la care acesta se produce. În cazul seismului din 15 octombrie, adâncimea de 5 kilometri indică un eveniment foarte superficial.
Cutremurele de adâncime mică sunt, de regulă, resimțite mai clar, deoarece undele seismice ajung mai repede și mai puternic la suprafață. Deși energia eliberată este mai redusă decât în cazul seismelor de adâncime mare, efectul local poate fi mai intens, în special în apropierea epicentrului.
În schimb, cutremurele produse la adâncimi de peste 70–100 de kilometri, cum sunt cele din Vrancea, pot fi resimțite pe arii extinse, inclusiv în țările vecine, dar cu intensitate mai mică la nivel local.
Seismologii precizează că adâncimea de 5 kilometri a cutremurului din Maramureș–Satu Mare explică de ce locuitorii din proximitate au simțit o vibrație scurtă și clară, chiar dacă magnitudinea nu a fost una mare.
