Georgescu Dragos
Vineri dimineață, la ora 05:21, România a fost zguduită din nou de un cutremur, de această dată în binecunoscuta zonă seismică Vrancea. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a confirmat producerea seismului, eveniment ce se înscrie în seria mai largă de activitate tectonică observată în ultimele săptămâni în această regiune.
A fost cutremur vineri dimineața în România. Unde s-a resimțit
Cutremurul a fost localizat în zona seismică Vrancea, una dintre cele mai active și studiate regiuni tectonice din Europa. Potrivit datelor oficiale oferite de INCDFP, epicentrul s-a aflat la o adâncime tipică pentru Vrancea, iar mișcarea tectonică a fost resimțită slab în câteva orașe din apropiere.
Seismul a avut loc la aproximativ 29 km vest de Focșani, 71 km nord de Buzău, 81 km est de Sfântu-Gheorghe, 82 km sud-vest de Bârlad, 86 km sud de Bacău și 95 km est de Brașov. Toate aceste localități se încadrează în zona de influență a epicentrului vrâncean, fără însă a fi raportate daune materiale sau victime umane.
Vrancea rămâne o zonă cu activitate tectonică constantă. De la începutul lunii aprilie și până la momentul actual, în România s-au înregistrat nu mai puțin de 22 de cutremure, cu magnitudini variind între 2 și 4,1 grade pe scara Richter. Deși aceste evenimente sunt de mică intensitate și rareori perceptibile pentru populație, ele atrag atenția experților, care monitorizează atent acumularea de tensiuni tectonice în zonă.
Activitatea din luna aprilie se înscrie în tiparul obișnuit al zonei Vrancea, cunoscută pentru frecvența seismelor de mică și medie intensitate, care pot precede, dar nu neapărat anunță, un seism de proporții mai mari. Specialiștii subliniază că nu există o formulă precisă de predicție pentru cutremurele mari, dar monitorizarea constantă este esențială pentru a înțelege mai bine comportamentul plăcilor tectonice din regiune.
Ce înseamnă această activitate pentru România?
România, și în special zona Vrancea, se află la intersecția mai multor plăci tectonice, ceea ce face ca regiunea să fie una dintre cele mai expuse riscurilor seismice din Europa. Cutremurele din Vrancea se produc la adâncimi mari, între 70 și 180 de kilometri, și au capacitatea de a afecta teritorii întinse, de la Republica Moldova până în Bulgaria sau Serbia.
Deși cutremurele de mică intensitate nu sunt în sine periculoase, ele constituie semnale ale unei dinamici continue. Cu toate acestea, autoritățile române subliniază că nu există, în prezent, motive de îngrijorare. Toate evenimentele recente au fost de intensitate scăzută și nu au generat alerte majore din partea instituțiilor responsabile.
Ce fac autoritățile?
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului colaborează permanent cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) pentru a monitoriza și evalua rapid orice eveniment seismic produs pe teritoriul țării. În cazul unui cutremur semnificativ, se activează automat protocoalele de intervenție rapidă, se verifică rețelele de comunicații, starea clădirilor esențiale și funcționarea infrastructurii critice.
La nivel educațional, autoritățile desfășoară periodic campanii de informare și simulări de evacuare în școli, instituții publice și clădiri cu risc seismic. Astfel de acțiuni contribuie la creșterea gradului de pregătire a populației și reducerea riscurilor în cazul unui cutremur puternic.
Ce trebuie să știe populația?
Chiar dacă activitatea seismică din prezent nu indică un pericol imediat, este important ca cetățenii să cunoască măsurile de bază în caz de cutremur:
Păstrează-ți calmul și caută adăpost sub o piesă solidă de mobilier.
Nu fugi pe scări în timpul cutremurului. Este una dintre cele mai periculoase decizii.
Stai departe de ferestre sau obiecte care pot cădea.
Pregătește un kit de urgență cu apă, alimente neperisabile, lanternă, baterii, medicamente și acte importante.
Informează-te doar din surse oficiale, precum INCDFP, IGSU sau DSU.
