Nicolescu Daniela
Lumea științei este în doliu. James D. Watson, biologul american care, alături de Francis Crick, a descoperit structura ADN-ului, a murit la vârsta de 97 de ani. Descoperirea sa din 1953 a revoluționat genetica, medicina și înțelegerea vieții, devenind una dintre cele mai mari realizări științifice ale secolului XX.
Descoperirea care a schimbat pentru totdeauna știința
James Watson avea doar 24 de ani când, în 1953, împreună cu Francis Crick, a identificat structura în dublu helix a ADN-ului, o descoperire care a explicat pentru prima dată cum este stocată și transmisă informația genetică.
Modelul „scării răsucite”, format din două lanțuri care se încolăcesc unul în jurul celuilalt, a devenit simbolul universal al științei moderne. Această revelație a deschis drumul către genetica moleculară, secvențierea genomului uman, terapia genică și analiza criminalistică bazată pe probe ADN.
„Francis și cu mine am făcut descoperirea secolului — era clar încă de atunci”, spunea Watson mai târziu. „Dar nu aveam cum să anticipăm impactul uriaș pe care urma să-l aibă asupra lumii.”
Pentru această realizare, Watson, Crick și Maurice Wilkins au primit în 1962 Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină.
De la Harvard la Cold Spring Harbor – o carieră strălucită
După succesul descoperirii, Watson a devenit profesor la Universitatea Harvard, unde a fondat un program de biologie moleculară. În 1968, a preluat conducerea Cold Spring Harbor Laboratory din New York, pe care l-a transformat într-un centru de referință în domeniul geneticii și al cercetării cancerului.
Mai târziu, a avut un rol important în Proiectul Genomului Uman, inițiativa globală de cartografiere a ADN-ului uman, una dintre cele mai ambițioase întreprinderi științifice ale secolului XXI.
Cu toate acestea, reputația sa a fost serios afectată în ultimii ani de viață din cauza unor declarații considerate rasiste și sexiste. În 2007, Watson a afirmat că „inteligența persoanelor de culoare nu este egală cu cea a albilor”, stârnind un val de critici și fiind suspendat din funcțiile sale.
Într-un interviu din 2019, a spus că nu și-a schimbat opiniile, fapt ce a dus la revocarea tuturor titlurilor onorifice de către institutul Cold Spring Harbor, care i-a catalogat afirmațiile drept „reprobabile și nefondate științific”.
Un geniu controversat
În ciuda controverselor, contribuția lui James Watson la știință rămâne incontestabilă. Francis Collins, fost director al Institutului Național de Sănătate din SUA, declara:
„Realizările sale științifice sunt geniale, dar părerile sale despre rasă și societate sunt profund greșite și dureros de ofensatoare.”
Watson însuși recunoștea că personalitatea sa dificilă i-a adus numeroase critici, dar spunea că „în știință, uneori trebuie să fii incomod pentru a face progrese.”
De la copil minune la „descifratorul vieții”
James Dewey Watson s-a născut pe 6 aprilie 1928, la Chicago, într-o familie pasionată de lectură și natură. A fost un copil excepțional: a intrat la universitate la 15 ani, a absolvit la 19 și a obținut doctoratul în zoologie la 22.
Un an mai târziu, a ajuns la Universitatea Cambridge, unde l-a întâlnit pe Francis Crick. Cei doi au devenit imediat parteneri de cercetare și prieteni apropiați. Împreună, au folosit date esențiale furnizate de Rosalind Franklin, cercetătoarea britanică ale cărei imagini cu raze X ale ADN-ului au fost decisive pentru formularea modelului dublului helix.
Watson a descris momentul descoperirii în autobiografia sa, The Double Helix (1968):
„Când am văzut cum piesele se potrivesc perfect, am știut imediat – era pur și simplu frumos.”
Moștenirea unui pionier
Pe lângă activitatea științifică, Watson a fost un scriitor influent și promotor al geneticii moderne. A fost printre primii oameni ale căror genomuri personale au fost complet secvențiate.
În 2014, și-a scos la licitație medalia Nobel, care a fost vândută cu 4,7 milioane de dolari – un record la acea vreme. Cumpărătorul, miliardarul rus Alisher Usmanov, i-a returnat ulterior medalia în semn de respect.
„Nu am nevoie ca o clădire să-mi poarte numele”, spunea Watson într-un interviu din 2018. „Am deja dublul helix. El este monumentul meu.”
James Watson rămâne o figură complexă: un geniu vizionar, dar și un personaj controversat. Descoperirea sa privind structura ADN-ului a schimbat pentru totdeauna modul în care omenirea înțelege viața, bolile și evoluția.
La 97 de ani, omul care a descifrat „secretul vieții” lasă în urmă una dintre cele mai durabile contribuții din istoria științei – simbolizată de spirala elegantă a dublului helix, emblema cunoașterii biologice moderne.
