Miruna Purcel
Istoria educației românești nu poate fi povestită fără a aminti de Spiru Haret, personalitatea care a transformat fundamental sistemul școlar din România. Matematician, pedagog și reformator, Haret a rămas în memoria colectivă drept ministrul Educației care a pus bazele unui sistem modern de învățământ și a deschis calea spre alfabetizare. Realizările sale includ construirea a peste 2.000 de școli, introducerea unor reforme structurale și formarea unei noi generații de profesori.
Primul român cu doctorat la Sorbona
Născut pe 15 februarie 1851 la Iași, Spiru Haret a demonstrat încă din copilărie o înclinație remarcabilă către matematică și științe exacte. După studii strălucite în România, a obținut o bursă pentru a-și continua pregătirea la celebra Universitate Sorbona din Paris. În anul 1878, a devenit primul român care a obținut titlul de doctor în matematică la această instituție prestigioasă, cu o teză dedicată mecanicii cerești.
Întors în țară, Haret nu s-a limitat la activitatea academică, ci s-a implicat activ în reformarea sistemului educațional. Experiența acumulată în Occident și viziunea modernă asupra învățământului au devenit reperele principale ale planului său de dezvoltare pentru România. A înțeles că o societate prosperă nu poate exista fără o populație educată, iar acest principiu l-a ghidat întreaga carieră.
Reformele care au schimbat școala românească
Ca ministru al Educației, funcție pe care a ocupat-o în mai multe mandate între 1897 și 1910, Spiru Haret a implementat reforme majore care au schimbat radical peisajul educațional al României. A înțeles că pentru a crește nivelul de alfabetizare era nevoie de școli accesibile tuturor copiilor, indiferent de mediul din care proveneau.
În timpul mandatului său au fost construite peste 2.000 de școli primare, în special în mediul rural, unde accesul la educație era limitat. Această extindere fără precedent a rețelei școlare a permis ca generații întregi de copii să aibă pentru prima dată șansa de a învăța să scrie și să citească.
Pe lângă infrastructură, Haret a investit în pregătirea profesorilor. A înființat școli normale pentru formarea cadrelor didactice și a introdus metode pedagogice moderne, inspirate din sistemele educaționale occidentale. În același timp, a creat programe prin care părinții erau încurajați să-și trimită copiii la școală, conștient fiind că educația era cheia dezvoltării comunităților.
Moștenirea lăsată generațiilor viitoare
Contribuțiile lui Spiru Haret depășesc cu mult construcția școlilor. El a redefinit rolul educației în societate și a promovat ideea că școala trebuie să formeze nu doar oameni instruiți, ci și cetățeni responsabili. A încurajat introducerea disciplinelor practice și a activităților extracurriculare, considerând că educația trebuie să pregătească elevii pentru viață, nu doar pentru examene.
Astăzi, moștenirea sa rămâne vie. Numeroase școli, licee și universități din România îi poartă numele, iar principiile promovate de el sunt încă actuale. Reforma inițiată de Haret a pus bazele alfabetizării masive și a redus decalajele educaționale dintre mediul urban și cel rural.
Spiru Haret a decedat pe 17 decembrie 1912, dar impactul său asupra învățământului românesc continuă să fie resimțit. Prin viziune, perseverență și muncă, a demonstrat că educația este pilonul principal al dezvoltării unei națiuni. România modernă îi datorează, în mare parte, primele generații de oameni instruiți și progresul social obținut la începutul secolului XX.
