Georgescu Dragos
Subiectele de la admiterea la Farmacie 2026 au fost publicate de UMF „Carol Davila” din București. Candidații au avut de rezolvat 100 de întrebări grilă, în două ore și jumătate. Proba s-a desfășurat duminică, 26 iulie, de la ora 9. Universitatea a făcut publice două caiete: Varianta 1, cu Biologie vegetală, și Varianta 5, cu Anatomie. Chimia organică a fost disciplina obligatorie pentru toți candidații.
Admitere 2026. Ce subiecte s-au dat la Facultatea de Farmacie de la UMF „Carol Davila” din București
Subiectele de la admiterea la Farmacie au fost împărțite în două blocuri distincte. Primul a acoperit disciplina obligatorie, Chimia organică, cu 60 de întrebări.
Al doilea bloc a cuprins disciplina la alegere, cu 40 de întrebări. Candidații au putut opta între Biologie vegetală și Anatomia și fiziologia omului.
Fiecare caiet a avut nouă pagini. Formatul întrebărilor a fost însă diferit în interiorul fiecărei discipline.
Primele 18 întrebări de chimie au avut un singur răspuns corect, din cinci variante. Următoarele 42 au folosit formatul complex, cu combinații de afirmații.
La acest tip de întrebare, candidatul alege litera care corespunde combinației corecte. Variantele sunt: numai 1, 2 și 3; numai 1 și 3; numai 2 și 4; numai 4; sau toate patru corecte ori toate false.
Aceeași structură s-a repetat la disciplina opțională. Primele 12 întrebări au avut răspuns unic, iar ultimele 28 au fost în format complex.
La finalul fiecărui caiet au fost furnizate masele atomice necesare. Este vorba despre hidrogen, carbon, oxigen și calciu.
Subiectele de Chimie organică: ce capitole au fost testate
Partea de Chimie organică a acoperit practic întreaga materie de liceu. Au apărut întrebări din toate clasele mari de compuși organici.
Hidrocarburile au fost bine reprezentate. Candidații au primit întrebări despre alcani, alchene, alchine, alcadiene și arene.
Din categoria arenelor au apărut benzenul, toluenul, naftalina și antracenul. O întrebare a vizat reacția de nitrare a toluenului și produșii obținuți.
Compușii cu funcțiuni au acoperit alcooli, fenoli, amine, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri și amide. Au fost testați compuși concreți precum α-naftolul, rezorcinolul, anilina și dimetilformamida.
Un capitol întreg a vizat tipurile de reacții. Au apărut reacții de adiție, substituție, esterificare, polimerizare, izomerizare, piroliză și cracare.
Oxidările au fost testate în două variante. Candidații au trebuit să distingă între oxidarea blândă și cea energică a alchenelor cu permanganat de potasiu.
Izomeria a fost prezentă în mai multe întrebări. Au fost vizate izomeria geometrică, cea de poziție și cea optică, prin atomii de carbon asimetric.
O întrebare a cerut denumirea IUPAC a izopentanului. Alta a vizat nesaturarea echivalentă a unor compuși.
Reacțiile de substituție pe nucleul aromatic au fost testate prin efectul substituenților. Candidații au trebuit să identifice grupele care activează nucleul benzenic și substituenții de ordinul II.
Compușii cu relevanță farmaceutică au apărut explicit. Două întrebări au vizat acidul salicilic și obținerea aspirinei.
Alte întrebări au acoperit stearatul de sodiu ca săpun, coloranții azoici și clorura de benzendiazoniu. Au fost testate și reactivii de identificare Tollens, Fehling și 2,4-dinitrofenilhidrazina.
Partea de compuși naturali a fost consistentă. Au apărut glucoza, fructoza, galactoza, zaharoza, amidonul și celuloza.
Aminoacizii și peptidele au fost testate prin alanină, valină și dipeptidul glicil-alanină. Lipidele au apărut prin acizii grași și trigliceridele simple.
Polimerii au fost prezenți prin neopren, polistiren, poliizopren și cauciucul butadien-acrilonitrilic. Mai multe întrebări au inclus formule de structură desenate.
A existat un singur exercițiu de calcul. Acesta a cerut randamentul unei reacții între oxidul de calciu și acidul acetic.
Cum au arătat subiectele de Biologie vegetală
Varianta 1 a inclus 40 de întrebări din Biologie vegetală. Materia acoperită a fost largă, de la citologie până la morfologia plantelor.
Citologia vegetală a fost testată prin structura plasmalemei și componența plastidomului. Au apărut cloroplastele, cromoplastele și leucoplastele.
Alte întrebări au vizat componentele neprotoplasmatice ale celulei. Este vorba despre peretele celular, vacuom și incluziunile ergastice.
Diviziunea celulară a ocupat un loc important. Au fost testate fazele mitozei, momentul crossing-overului în meioză și caracteristicile amitozei.
Genetica a apărut prin întrebări despre bazele azotate. O întrebare a cerut identificarea bazei pirimidinice specifice pentru ADN.
Țesuturile vegetale au fost bine reprezentate. Au apărut țesutul conducător lemnos, sclerenchimul, colenchimul, suberul și felogenul.
Parenchimul acvifer a fost testat prin exemple concrete. Candidații au trebuit să îl asocieze cu nufărul și cu cactușii.
Structura frunzei a generat mai multe întrebări. Au fost vizate epiderma, țesutul palisadic, cel lacunar, dar și componentele externe ale frunzei.
Au apărut și exemple de plante. Frunzele aciculare au fost asociate cu pinul, molidul și bradul.
Floarea a fost un capitol dens. Au fost testate formula florală, componentele florii hermafrodite, structura staminei și a pistilului.
Reproducerea a inclus întrebări despre oosferă, grăunciorul de polen și sacul embrionar. A apărut și fecundația dublă, specifică angiospermelor.
Fructele au fost testate prin tipuri și exemple. Drupa a fost asociată cu caisele, prunele și cireșele.
Inflorescențele au apărut prin umbela compusă, legată de mărar și morcov. Rășinile au fost asociate cu coniferele.
Cum au arătat subiectele de Anatomie
Varianta 5 a inclus 40 de întrebări din Anatomia și fiziologia omului. Un detaliu important ține de formularea acestora.
Șapte dintre primele 12 întrebări au fost formulate negativ. Ele cereau identificarea elementului care nu face parte dintr-o structură sau nu este secretat de o glandă.
Acest tip de formulare crește riscul de eroare din neatenție. Candidații care citesc rapid pot pierde puncte pe întrebări altfel simple.
Primul grup de întrebări a acoperit topografia corpului. Au fost testate segmentele corpului, cavitățile și termenii de poziție anatomică.
Citologia umană a apărut prin structura membranei celulare și rolul organitelor. Mitocondriile, ribozomii și centrozomul au fost testate separat.
Tipurile de transport transmembranar au generat o întrebare. Au fost vizate osmoza, difuziunea, difuziunea facilitată și transportul activ.
Sistemul endocrin a fost cel mai bine reprezentat. Au apărut hipofiza, tiroida, paratiroidele, suprarenalele și pancreasul endocrin.
Întrebările au vizat atât hormonii secretați, cât și localizarea glandelor. Candidații au trebuit să știe unde se află tiroida și suprarenalele.
Reglarea glicemiei a fost testată direct. O întrebare a cerut identificarea hormonilor care determină scăderea glicemiei.
Sistemul digestiv a ocupat un spațiu amplu. Au apărut componentele tubului digestiv, porțiunile stomacului și cele ale intestinului subțire.
Secreția gastrică a fost testată prin compoziție și pH. Au apărut pepsina, labfermentul, lipaza gastrică și gelatinaza.
Enzimele pancreatice au generat două întrebări. Una a vizat enzimele proteolitice secretate în formă inactivă.
Bila și saliva au fost testate prin compoziție și roluri. Glicogenogeneza a apărut ca proces și ca localizare.
Sistemul respirator a fost acoperit prin căile respiratorii. Sistemul excretor a apărut prin căile urinare.
Sistemul circulator a inclus circulația mare și elementele figurate ale sângelui. O întrebare a vizat antigenele de pe hematiile grupei AB.
Au apărut și două întrebări cu valori numerice. Una a vizat potențialul de repaus, iar cealaltă energia eliberată prin catabolizarea nutrienților.
Detaliul observat de candidați: aceleași întrebări în ambele variante
Compararea celor două caiete arată un element important. Cele 60 de întrebări de Chimie organică sunt identice în ambele variante.
Diferă doar ordinea în care apar. O întrebare aflată pe poziția 1 în Varianta 1 se regăsește pe poziția 18 în Varianta 5.
Același lucru se aplică și exercițiului de calcul. Acesta apare pe poziția 15 în prima variantă și pe poziția 3 în a doua.
Prin urmare, diferența reală dintre cele două caiete constă doar în disciplina opțională. Partea obligatorie a fost aceeași pentru toți candidații.
Amestecarea ordinii este o practică standard la concursurile cu multiple variante. Scopul declarat este limitarea posibilităților de copiere.
Universitatea a publicat separat și grilele cu răspunsurile corecte. Acestea acoperă Medicină, Stomatologie și Farmacie.
Pentru Farmacie și Stomatologie, grila oficială a fost afișată imediat după probă. Afișarea a avut loc direct în sala de concurs.
Contestațiile privind conținutul întrebărilor se depun la comisiile de admitere. Ele pot viza și corectitudinea grilei de răspunsuri.
