Loredana Ionescu
Ajunge România să nu mai poată plăti pensiile? Criză în plină desfășurare. Anunțul ministrului Boloș și scenariul FMI
Ajunge România să nu mai poată plăti pensiile – o întrebare care bântuie spațiul public în acest mai fierbinte al anului 2025, în contextul unui deficit bugetar galopant, unei crize politice fără precedent și unei economii care abia mai respiră. Ministrul Investițiilor, Marcel Boloș, a ieșit public cu declarații menite să liniștească populația. Dar cifrele și avertismentele experților indică o realitate sumbră. Pensii în pericol, criză politică, FMI – un tablou care se conturează tot mai clar pe fundalul instabilității guvernamentale și al tensiunilor electorale.
Guvern interimar, buget fragil și temeri reale privind plata pensiilor
În acest început de mai, România se află într-un punct critic. Cu un Guvern interimar care nu poate adopta ordonanțe de urgență, cu un președinte interimar și un deficit bugetar care a explodat peste pragul de 9%, țara pare prinsă într-o cursă contra cronometru pentru a evita colapsul financiar.
Primul semnal de alarmă a fost tras de Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate și fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Acesta a declarat că, începând cu luna iulie, bugetul nu va mai putea susține plata integrală a pensiilor și salariilor din sectorul public.
„Vine cea mai mare criză. În iulie nu vor mai fi bani pentru plata pensiilor și a salariilor”, a avertizat Biriș într-o declarație care a devenit virală și a stârnit îngrijorare în rândul populației.
În același timp, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a încercat să ofere garanții. În cadrul unui briefing susținut după ședința de Guvern, Boloș a declarat că „bufferul de la Ministerul Finanțelor” asigură, în continuare, plata salariilor și a pensiilor. Dar nu a menționat nimic despre fondurile necesare pentru creșterile de pensiipromise prin mica recalculare.
Mica recalculare: promisiune fără acoperire?
Un alt element care alimentează tensiunile este mica recalculare a pensiilor, un proces de actualizare parțială a drepturilor bănești pentru aproximativ 1.500.000 de pensionari. Conform planului anunțat, începând cu 1 iulie 2025, pensionarii ar urma să primească sume mai mari cuprinse între 200 și 700 de lei lunar.
Aceste creșteri au fost promise în plin an electoral, iar mulți experți avertizează că ele nu au acoperire bugetară reală. În mod concret, în ciuda declarațiilor liniștitoare venite din partea Guvernului, nu există un răspuns clar privind sursa fondurilor pentru aceste majorări.
În lipsa unui buget rectificat și a unei politici fiscale coerente, plata acestor sume suplimentare este incertă. Totodată, ministrul Boloș nu a inclus niciun detaliu privind eventuale redistribuiri de fonduri sau economii din alte capitole bugetare.
„Nu se pune problema unui astfel de împrumut”, a afirmat Boloș, referindu-se la posibilitatea unui sprijin de urgență din partea FMI. Dar în același timp, a admis că echilibrul macroeconomic depinde de respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană și de buna utilizare a fondurilor europene.
FMI, soluție sau pericol pentru România?
În momentul în care crizele se suprapun – politică, economică, bugetară – apare întrebarea dacă România ar putea apela din nou la Fondul Monetar Internațional pentru un împrumut de urgență. Tema a fost adusă în discuție chiar în spațiul public, mai ales după avertismentele unor economiști care consideră că România se îndreaptă spre incapacitate de plată.
Ministrul Boloș a fost categoric în acest sens:
”Nu cred că se pune problemă sub nicio formă. Măsurile din domeniul fondurilor europene, procesul de consolidare fiscal-bugetară, respectarea angajamentelor pe care le avem față de Comisia Europeană trebuie să asigure un echilibru macroeconomic al României.
Pentru că, atunci când Fondul Monetar vine într-o țară, oricare ar fi ea, să știți că sunt reforme mult mai usturătoare decât cele pe care le avem în Planul Național de Redresare și Reziliență,
Așa încât spun încă o dată răspicat că aceste angajamente pe care le avem trebuie să le ducem la bun sfârșit”, a spus ministrul, la briefingul de la finalul ședinței de Guvern.
Aceste cuvinte nu sunt întâmplătoare. Ele arată că, dincolo de retorica optimistă, Guvernul este conștient că intrarea sub tutela FMI ar însemna reforme adânci și dureroase. De la reduceri de personal în sistemul bugetar, la creșteri de taxe, impozite sau chiar înghețarea pensiilor și salariilor.
De altfel, România are un istoric deloc confortabil în relația cu FMI. Între 2009 și 2011, țara a fost nevoită să adopte măsuri drastice, inclusiv tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor și înghețarea pensiilor. O astfel de amintire este încă proaspătă în memoria colectivă, iar orice discuție despre FMI stârnește neliniște.
Criza bugetară în cifre: realitatea din spatele declarațiilor
Potrivit raportului privind execuția bugetară pe primele trei luni ale anului 2025, cheltuielile cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale au reprezentat 88,6% din veniturile bugetare ciclice.
Prin comparație, în aceeași perioadă din 2024, acest raport era de 86,1%. Creșterea semnalează o presiune tot mai mare pe buget, în condițiile în care veniturile nu au ținut pasul cu cheltuielile. Mai mult, în ultimele luni, veniturile fiscale și contribuțiile de asigurări sociale au scăzut, în timp ce cheltuielile sociale au crescut.
Deficitul bugetar a depășit deja pragul de 9%, un nivel considerat periculos de agențiile internaționale de rating. Dacă acest trend continuă, România riscă să piardă încrederea piețelor internaționale, ceea ce ar duce la creșterea dobânzilor la împrumuturi și la dificultăți și mai mari în finanțarea deficitului.
Gabriel Biriș a fost extrem de dur în analiză:
„Vine cea mai mare criză”, a spus acesta.
Pensionarii vor fi primii loviţi, a mai spus acesta.
„Raportul dintre cheltuielile bugetare cu salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale și veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale + contribuții de asigurări sociale) a fost de 88,6% în primele 3 luni ale anului, față de 86,1% în primele 3 luni din 2024, conform datelor din execuția bugetară”, potrivit raportului privind execuția bugetară pe primele 3 luni.
Mai mult decât atât, Biriș atrage atenția asupra unei chestiuni esențiale: România se împrumută, deja, pentru a putea plăti o parte din pensii. Practic, o bună parte din bugetul destinat sistemului de pensii este finanțată din datorii.
Alegerile prezidențiale și riscul instabilității pe termen lung
Într-un context deja extrem de tensionat, alegerile prezidențiale din această toamnă adaugă o doză în plus de incertitudine. George Simion, liderul unui partid considerat extremist de către unii analiști, este în creștere în sondaje și ar putea ajunge președinte.
O asemenea eventualitate ar putea zgudui încrederea investitorilor internaționali și ar afecta relațiile cu instituțiile financiare europene și globale.
„Vedem, în momentul de față, avem o mamă a tuturor crizelor în Romania. Criza politică, avem președinte interimar, Guvern interimar. Guvernul interimar nu poate să adopte niciun fel de OUG, asta înseamnă imposibilitatea statului de a reacționa la crizele care nu se mai opresc”, a declarat Gabriel Biriș, potrivit Newsweek.
În paralel, un Guvern interimar sau instabil nu va putea adopta măsuri concrete pentru reducerea deficitului. Astfel, chiar și în absența unei crize externe, România riscă să ajungă într-o situație similară celei din Grecia anilor 2010-2012.
Tot mai mulți analiști vorbesc deja de posibilitatea declarării incapacității de plată, în lipsa unor reforme reale și a unui consens politic. În acest scenariu sumbru, plata pensiilor devine o problemă nu doar de aritmetică bugetară, ci de securitate națională.
Sursa foto: Arhivă
