Alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2024 sunt așteptate cu interes și tensiune, marcând un moment crucial pentru viitorul celei mai mari puteri economice și militare din lume. Sistemul electoral american, unic și complex, este unul de sufragiu universal indirect, ceea ce înseamnă că președintele nu este ales direct de cetățeni, ci de către un grup de 538 de electori reuniți în Colegiul Electoral. Acest mecanism reflectă sistemul federal american, oferind o greutate diferită votului fiecărui stat, în funcție de populația sa și de reprezentarea în Congres.
Când se vor prezenta americanii la urnele de vot
În 2024, americanii se vor prezenta la urne pe 5 noiembrie, dar procesul de vot anticipat a permis deja peste 76 de milioane de voturi până pe 3 noiembrie. Aceste alegeri aduc față în față două figuri emblematice: Kamala Harris, care ar putea deveni prima femeie președinte, și Donald Trump, care încearcă să revină la Casa Albă după mandatul său din perioada 2017-2021. Ambii candidați propun viziuni diferite în privința unor subiecte precum sprijinul pentru Ucraina și NATO, drepturile la avort, politica fiscală și principiile democratice de bază.
Deși sondajele naționale o indică pe Kamala Harris ca având un avans minim, sistemul electoral american, bazat pe principiul „câștigătorul ia totul”, poate inversa rezultatele. În acest sistem, majoritatea voturilor câștigate într-un stat îi conferă candidatului toate voturile electorale ale statului respectiv, cu excepția statelor Nebraska și Maine, care își distribuie voturile proporțional. Astfel, un candidat poate pierde votul popular la nivel național, dar câștiga președinția, așa cum s-a întâmplat în 2016, când Donald Trump a obținut președinția în ciuda faptului că Hillary Clinton a avut mai multe voturi la nivel popular.
Fiecare stat are un număr de electori în funcție de numărul de reprezentanți în Camera Reprezentanților și Senat
De exemplu, California, cel mai populat stat, are 54 de electori, în timp ce state mai mici, precum Alaska, Vermont și Delaware, au câte trei electori. În total, Colegiul Electoral numără 538 de electori, iar un candidat trebuie să obțină cel puțin 270 de voturi pentru a câștiga alegerile.
O atenție deosebită este acordată statelor „swing”, unde rezultatul alegerilor este incert și care pot înclina balanța. Anul acesta, cele mai urmărite state sunt Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin, ce dețin împreună 93 de voturi electorale decisive. Campaniile celor doi candidați au investit masiv în publicitate și strategii de campanie pentru a câștiga susținerea în aceste state, contribuind la cheltuieli de peste 589 de milioane de dolari până la sfârșitul lunii august 2024, conform ADImpact.
Votul în SUA este marcat și de posibilitatea votului anticipat și a votului prin corespondență. În 2020, votul prin corespondență a generat controverse majore, fostul președinte Donald Trump denunțând acest mod de votare și acuzând fraude. Totuși, procesul de vot prin corespondență implică verificări suplimentare pentru a preveni dubla votare și necesită mai multe etape, inclusiv deschiderea și aplatizarea buletinelor, ceea ce poate întârzia numărătoarea voturilor. În 2024, se așteaptă ca numărătoarea să fie mai rapidă datorită experienței dobândite de secțiile de votare și numărului mai mic de voturi prin corespondență față de alegerile din timpul pandemiei.
Statele Unite vor afla numele noului președinte abia după numărarea oficială a voturilor
Rezultatele finale trebuie certificate de comitatele fiecărui stat până la 11 decembrie, iar marii electori își vor exprima voturile în mod solemn pe 17 decembrie. Anunțul oficial al președintelui ales va fi făcut pe 6 ianuarie 2025, în cadrul unei sesiuni comune a Congresului, iar inaugurarea va avea loc pe 20 ianuarie 2025, marcând începutul noului mandat prezidențial.
Alegerile prezidențiale americane rămân un proces fascinant și complex, cu un impact semnificativ asupra politicii globale. Sistemul de vot indirect, alături de specificitățile Colegiului Electoral, reflectă un echilibru între democrație directă și reprezentativă, continuând să suscite dezbateri și controverse.