Miruna Purcel
Primul tur al alegerilor prezidențiale din România 2024 a avut loc, iar Călin Georgescu și Elena Lasconi au ieșit pe primele două poziții, ceea ce le permite să concureze în turul al doilea, conform rezultatelor parțiale. Însă, există suspiciuni de fraudă electorală care au generat îngrijorări în rândul autorităților și opiniei publice. În acest context, Curtea Constituțională a României (CCR) a început investigațiile pentru a verifica dacă au avut loc nereguli care ar putea afecta validitatea procesului electoral.
Poate Klaus Iohannis să își prelungescă mandatul după expirare?
În cazul în care CCR va decide că alegerile au fost fraudate, există posibilitatea ca alegerile să fie anulate și reluate. Aceasta ar putea avea implicații importante asupra mandatului actualului președinte, Klaus Iohannis, care se află în funcție până la finalul acestui an (2024). Dacă alegerile vor fi reluate și procesul electoral va dura mai mult decât anticipat, există întrebarea referitoare la posibilitatea prelungirii mandatului lui Klaus Iohannis.
Răspunsul la această întrebare este nu. Conform Constituției României, un președinte în funcție nu poate rămâne în funcție după expirarea mandatului decât în condiții excepționale. Iată mai multe detalii relevante:
- Mandatul prezidențial este de 5 ani, iar Klaus Iohannis și-a încheiat deja cel de-al doilea mandat (2014-2024). Constituția interzice prelungirea unui mandat prezidențial dincolo de cele două mandate consecutive. Astfel, Iohannis nu poate rămâne în funcție decât în cazuri de urgență, precum împiedicarea organizării alegerilor din motive obiective sau o decizie politică de excepție.
- Lipsa unui președinte în funcție după expirarea mandatului: Conform Constituției, dacă un președinte nu mai poate exercita funcția (de exemplu, dacă mandatul său a expirat și nu au avut loc alegeri sau acestea au fost anulate), funcția de președinte al României este vacantă. În acest caz, împreună cu Parlamentul, Guvernulpreia temporar atribuțiile președintelui până la organizarea unui nou scrutin.
- Prelungirea mandatului nu este posibilă din punct de vedere constituțional: Niciun președinte al României nu poate rămâne la putere peste durata mandatului prevăzută de lege. Astfel, în eventualitatea în care alegerile vor fi anulate și vor fi reluate, Iohannis nu ar putea rămâne în funcție decât pentru o perioadă de tranziție, până la alegerea unui nou președinte. Această perioadă de tranziție ar putea fi reglementată printr-o decizie a Parlamentului sau a CCR, dar mandatul său nu poate fi „prelungit” oficial.
Posibile variante în cazul anulării alegerilor și reluării acestora
În cazul în care alegerile vor fi anulate de către CCR din cauza fraudelor sau neregulilor identificate în procesul electoral, există mai multe variante pentru organizarea unui nou scrutin:
- Mandatul interimar al unui președinte: Dacă în perioada în care alegerile sunt anulate și reluate nu se ajunge la un nou președinte, funcția de președinte ar putea fi ocupată temporar de Președintele Camerei Deputaților sau Președintele Senatului, conform Constituției. Aceștia ar putea îndeplini rolul de președinte interimar până la organizarea unui nou tur de scrutin.
- Provocări legale și politice: Un astfel de proces ar implica provocări politice și legale. Într-o situație excepțională, autoritățile ar putea adopta măsuri pentru a asigura stabilitatea funcționării statului, dar ar exista și o presiune din partea opoziției și a publicului pentru a organiza alegeri rapide și corecte.
- Noua dată a alegerilor: După anularea alegerilor, noua dată a alegerilor prezidențiale ar fi stabilită de autoritățile electorale, iar campania electorală ar fi reluată conform noilor termene.
