Mirela Loșniță
În România, a fost declanșată o alertă alimentară în 10 județe, după ce în mai multe magazine a fost comercializat un produs periculos folosit frecvent de gospodine drept conservant. Este vorba despre „Salicil”, un praf alb cunoscut în mod tradițional pentru conservarea gemurilor și murăturilor.
Produsul a fost retras de pe piață de către Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), după ce s-a descoperit că acesta conține acid salicilic în proporție de 99%, o substanță neautorizată ca aditiv alimentar în România.
Ce este „Salicil” și de ce este periculos
„Salicilul” este un conservant care a fost utilizat de generații întregi de gospodine, mai ales în prepararea murăturilor și a gemurilor. Acest produs este un precursor al aspirinei, având la bază acidul salicilic, o substanță cu efecte analgezice și antiinflamatoare. Cu toate acestea, acidul salicilic nu este aprobat ca aditiv alimentar în România, iar utilizarea sa în conservarea alimentelor poate fi periculoasă pentru sănătate.
Experții în siguranță alimentară avertizează că acest produs nu ar trebui adăugat în conservele de legume sau fructe. De fapt, prezența acidului salicilic poate interfera cu procesul de pasteurizare naturală, care este favorizat de utilizarea oțetului și a sării. În plus, consumul regulat de alimente care conțin acid salicilic poate provoca iritații ale tractului digestiv și alte probleme de sănătate, în special la persoanele sensibile sau cu afecțiuni preexistente.
ANSVSA a luat măsuri rapide pentru a retrage acest produs periculos din comerț. „Salicilul” a fost vândut în plicuri de 10 sau 25 de grame în magazine din județele Alba, Mureș, Satu Mare, Arad, Bihor, Cluj-Napoca, Bistrița-Năsăud, Brașov, Sălaj și Maramureș. Autoritățile au emis un apel către toți consumatorii care au achiziționat acest produs să nu îl folosească și să îl returneze la magazinele de unde l-au cumpărat.
În plus, ANSVSA a intensificat controalele în magazinele din regiunile afectate pentru a se asigura că produsul nu mai este disponibil la raft. Scopul acestor măsuri este protejarea sănătății publice și prevenirea unor eventuale incidente care ar putea rezulta din consumul acestui conservant neautorizat.
Impactul tradițiilor asupra siguranței alimentare
Utilizarea „Salicilului” ca și conservant are rădăcini adânci în tradițiile culinare românești. În trecut, gospodinele foloseau acest produs pentru a conserva gemuri, murături și alte preparate de iarnă, datorită eficienței sale în prevenirea alterării alimentelor. Cu toate acestea, pe măsură ce cercetările în domeniul siguranței alimentare au avansat, s-a demonstrat că anumite practici tradiționale pot fi dăunătoare sănătății.
Folosirea acidului salicilic în alimente reprezintă un astfel de exemplu. Chiar dacă este un precursor al aspirinei și are proprietăți medicinale bine cunoscute, utilizarea sa în alimentație poate avea consecințe nedorite. În afară de faptul că poate irita tractul digestiv, acidul salicilic poate provoca reacții adverse la persoanele alergice sau la cei care suferă de boli cronice.
Pentru a evita riscurile asociate consumului de alimente care conțin substanțe neautorizate, ANSVSA recomandă consumatorilor să fie atenți la produsele pe care le cumpără și să verifice etichetele acestora. În cazul în care observați că un produs conține ingrediente dubioase sau neautorizate, este recomandat să nu îl folosiți și să informați autoritățile competente.
De asemenea, în ceea ce privește conservarea alimentelor acasă, ANSVSA recomandă utilizarea metodelor tradiționale sigure, cum ar fi fierberea, sterilizarea borcanelor și utilizarea de conservanți naturali, precum sarea, oțetul sau zahărul. Aceste metode au fost dovedite a fi eficiente și sigure pentru sănătate.
Alternative sigure pentru conservarea alimentelor
Pentru gospodinele care doresc să renunțe la utilizarea „Salicilului” și să adopte metode mai sigure de conservare a alimentelor, există câteva alternative la îndemână. Una dintre cele mai comune metode este sterilizarea borcanelor prin fierbere. Acest proces distruge microorganismele care pot provoca alterarea alimentelor și nu implică utilizarea de aditivi chimici.
O altă alternativă este utilizarea oțetului și a sării în murături. Aceste două ingrediente naturale nu doar că ajută la conservarea legumelor, dar și contribuie la dezvoltarea unui gust specific, apreciat de mulți. În cazul gemurilor și dulcețurilor, zahărul joacă un rol esențial în conservarea fructelor, iar fierberea la temperaturi ridicate asigură distrugerea bacteriilor.
În plus, pentru cei care doresc să evite complet utilizarea oricăror conservanți, congelarea poate fi o opțiune viabilă. Fructele și legumele pot fi congelate imediat după recoltare, păstrându-și astfel prospețimea și calitățile nutritive pentru o perioadă îndelungată.
Conștientizarea pericolelor și educația alimentară
Alertarea publicului cu privire la pericolele anumitor produse alimentare este esențială pentru protejarea sănătății publice. Totuși, este la fel de important ca oamenii să fie educați cu privire la metodele corecte de conservare a alimentelor și la riscurile asociate utilizării substanțelor neautorizate.
ANSVSA și alte autorități de reglementare au responsabilitatea de a monitoriza piața și de a interveni rapid atunci când sunt identificate produse periculoase. În același timp, consumatorii trebuie să fie informați și să adopte practici alimentare sigure. Aceasta include nu doar verificarea etichetelor și respectarea indicațiilor de pe ambalaje, ci și cunoașterea și utilizarea corectă a metodelor tradiționale de conservare.
Alertă alimentară din România privind retragerea „Salicilului” de pe piață subliniază importanța vigilenței și a respectării normelor de siguranță alimentară. Tradițiile culinare, oricât de valoroase ar fi, trebuie adaptate în funcție de noile descoperiri științifice pentru a proteja sănătatea publică. Gospodinele sunt încurajate să adopte metode de conservare sigure și să evite utilizarea substanțelor neautorizate, astfel încât să poată pregăti alimente sănătoase pentru familiile lor.
