Grigore Madalina
Seceta severă afectează tot mai multe zone din România, iar situația resurselor de apă devine îngrijorătoare. În 141 de localități din mai multe județe au fost impuse restricții privind alimentarea cu apă, după ce debitele râurilor au scăzut puternic, iar unele surse locale nu mai pot asigura necesarul pentru populație.
Problemele sunt vizibile atât în marile bazine hidrografice, cât și în zonele alimentate din puțuri și fântâni. În același timp, Dunărea a coborât la un nivel extrem de redus, iar autoritățile monitorizează atent situația de la Cernavodă.
141 de localități au restricții la apă
Potrivit Administrației Naționale „Apele Române”, seceta severă a afectat mai multe regiuni ale țării, iar regimul hidrologic este deficitar în Crișana, Oltenia, Muntenia și Moldova.
Ana-Maria Agiu, purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale „Apele Române”, a explicat că în bazinul Crișanei există deja sectoare de râuri afectate de fenomenul de secare.
„În ceea ce privește seceta, la nivel național vorbim despre un regim deficitar atât în bazinul Crișanei, Olteniei, Munteniei, Moldovei. De altfel, în bazinul Crișanei se înregistrează sectoare de râuri care prezintă fenomene de secare și debite minime sub cel necesar în mai multe zone ale țării”, a declarat Ana-Maria Agiu.
Din datele monitorizate de autorități reiese că 80 de localități din 12 județe au restricții în alimentarea cu apă prin sistem centralizat.
Cele mai multe astfel de probleme sunt semnalate în județul Neamț, unde sunt afectate 26 de localități. În Bihor sunt 15 localități, în Bacău 10, în Galați opt, iar în Vaslui șapte.
În paralel, alte 61 de localități din trei județe, care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă și folosesc puțuri și fântâni, sunt afectate de restricții.
„Din monitorizarea pe care am realizat-o și care conține informații, până la sfârșitul lunii iulie, avem 80 de localități din 12 județe care au în acest moment restricții în alimentarea cu apă în sistem centralizat. Vorbim despre județul Neamț 26 de localități, Bihor 15 localități, Bacău 10 localități, Galați opt localități, Vaslui opt localități, Maramureș șapte localități.
În ceea ce privește impunerea de restricții în localitățile care nu beneficiază de sisteme centralizate de alimentare cu apă, respectiv se alimentează din puțuri și fântâni, avem la nivel național 61 de localități din trei județe Botoșani 55 de localități, Gorj trei localități, Iași trei localități”, a spus Ana-Maria Agiu.
Lacurile sunt ținute ca rezervă strategică de apă
Autoritățile încearcă să păstreze rezerve suficiente pentru alimentarea populației în perioada următoare.
În principalele 40 de lacuri monitorizate, coeficientul de umplere este de aproximativ 71%.
Apa este păstrată ca rezervă strategică, tocmai pentru a putea fi menținute volume suficiente în cazul în care seceta continuă și presiunea asupra sistemelor de alimentare crește.
Potrivit informațiilor prezentate de Apele Române, această rezervă este menținută pentru a asigura alimentarea populației fără restricții din sursele de suprafață, acolo unde sistemele permit acest lucru.
Ploile prognozate nu vor rezolva problema secetei
Deși meteorologii anunță ploi în perioada următoare, acestea nu vor fi suficiente pentru a compensa deficitul acumulat.
Elena Mateescu, directoarea Administrației Naționale de Meteorologie, a explicat că precipitațiile pot fi consistente local și pot ajunge la valori de 30-40 de litri pe metrul pătrat, însă vor avea caracter torențial și vor cădea pe intervale scurte.
„Vorbim de cantități care la nivel punctiform pot să atingă valori de 30-40 l/mp, dar caracterul torențial pe intervale scurte de timp nu vor putea compensa atât seceta pedologică care la acest moment înregistrează valori deosebit de ridicate în special în partea de vest, nord-vest, centru, est sud-est și sud-vest a țării”, a spus directoarea ANM, Elena Mateescu.
Așadar, chiar dacă ploile vor aduce temporar un plus de apă, problema de fond rămâne una serioasă, mai ales în regiunile în care deficitul de umiditate din sol este deja ridicat.
Dunărea a atins un nou minim istoric
Situația este dificilă și pe Dunăre.
Fluviul a ajuns la un debit de aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, un nivel considerat extrem de scăzut.
La Cernavodă, nivelul Dunării era de -218 centimetri, iar prognozele indicau o posibilă scădere până la -228 de centimetri în 12 august.
Ana-Maria Agiu a explicat că debitul minim ar urma să se mențină relativ stabil pentru o perioadă, ceea ce oferă un răgaz temporar.
„Dunărea înregistrează astăzi un nou minim istoric, de 1.400m³/s iar acest debit minim se va menține staționar până cel puțin pe 12 august. Aceasta este o veste relativ bună, în sensul în care vorbim despre o staționalitate a debitelor pe o durată de o săptămână. În ceea ce privește nivelul Dunării, la Cernavodă, acesta este astăzi de -218cm și va ajunge în data de 12 august la -228 cm aceasta înseamnă o scădere cu 10 cm.
Putem constata faptul că, raportându-ne la prognoza de luni, scăderea în 7 zile este de 10cm. De asemenea, dacă în data de luni aveam -218 deci centimetri, iar astăzi avem tot aceeași valoare la Cernavodă, putem constata faptul că am câștigat trei-4 zile în plus pentru menținerea unor debite minime în vederea funcționării în siguranță a centralei de la Cernavodă. În același timp, din monitorizarea debitelor de astăzi constatăm faptul că nivelul Dunării a scăzut de ieri până astăzi cu 2 cm”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Administrației Naționale a Apelor Române.
Situația de la Cernavodă rămâne atent monitorizată
Debitele foarte mici ale Dunării sunt importante și pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă.
În acest context, autoritățile urmăresc evoluția nivelului fluviului pentru a păstra condițiile necesare funcționării în siguranță.
Criza energetică ar putea continua și în perioada următoare, iar situația s-ar putea complica dacă debitele Dunării continuă să scadă sau dacă România întâmpină dificultăți în asigurarea importurilor de energie.
Guvernul a anunțat că Transelectrica poate primi autorizația pentru aplicarea unor măsuri de limitare a consumului în cazul marilor consumatori industriali, dacă situația o va impune.
În același timp, autoritățile continuă monitorizarea surselor de apă, a lacurilor de acumulare și a debitelor râurilor, într-o perioadă în care seceta afectează simultan alimentarea populației, agricultura și producția de energie.
