Grigore Madalina
România a depășit un prag important în ceea ce privește datoria publică. Potrivit datelor Eurostat, la finalul primului trimestru din 2026, datoria administrației publice a ajuns la 60,1% din Produsul Intern Brut. Ministerul Finanțelor a informat Guvernul asupra consecințelor acestei evoluții, în condițiile în care legislația fiscal-bugetară prevede măsuri speciale atunci când nivelul datoriei trece de 60% din PIB.
Printre efectele prevăzute de cadrul legal se numără menținerea unor măsuri de control al cheltuielilor publice, inclusiv limitarea posibilității de majorare a cheltuielilor totale de personal și a celor destinate asistenței sociale. Cu alte cuvinte, odată depășit acest prag, Guvernul intră într-o zonă în care spațiul pentru creșteri de salarii sau cheltuieli sociale devine mult mai restrâns.
Situația apare într-un moment sensibil, în care autoritățile discută atât despre noua lege a salarizării, cât și despre reducerea deficitului bugetar și stabilizarea finanțelor publice.
Datoria publică a ajuns la 60,1% din PIB
Ministerul Finanțelor a transmis Guvernului o informare după publicarea, pe 21 iulie 2026, a datelor Eurostat.
Conform acestora, datoria publică a României, calculată după metodologia Uniunii Europene, a ajuns la 60,1% din PIB la sfârșitul primului trimestru din acest an.
Depășirea pragului de 60% are o importanță deosebită deoarece Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010 stabilește o serie de praguri care declanșează măsuri suplimentare de control.
Aceste niveluri sunt stabilite la 45%, 50%, 55% și 60% din PIB.
Pe măsură ce datoria avansează de la un prag la altul, autoritățile trebuie să aplice măsuri tot mai stricte pentru a împiedica deteriorarea suplimentară a finanțelor publice.
Depășirea nivelului de 60% din PIB nu înseamnă automat că salariile sau pensiile existente sunt reduse.
Înseamnă însă că statul trebuie să mențină măsurile asociate pragurilor anterioare și să limiteze suplimentar creșterea unor categorii de cheltuieli.
Potrivit informării, în situația în care datoria publică rămâne peste 60% din PIB, Guvernul nu poate adopta măsuri care să majoreze cheltuielile totale de personal sau cheltuielile totale cu asistența socială.
Este unul dintre cele mai importante efecte ale depășirii pragului.
Practic, spațiul bugetar pentru creșteri generalizate de salarii în sistemul public ori pentru extinderea unor forme de asistență socială devine mult mai redus.
Măsurile trebuie puse în aplicare printr-un act normativ cu putere de lege, cel târziu în semestrul următor celui în care a fost constatată depășirea pragului.
În cazul actual, termenul indicat este semestrul al doilea al anului 2026.
România se află de ani buni în procedură de deficit excesiv
Problema datoriei publice este strâns legată de deficitul bugetar.
România se află în procedură de deficit excesiv încă din anul 2020, iar în ultimii ani statul a acumulat datorie atât pentru finanțarea deficitului, cât și pentru refinanțarea împrumuturilor ajunse la scadență.
Deficitul bugetar a ajuns în 2024 la 9,3% din PIB, iar în 2025 a coborât la 7,9%.
Pentru 2026, estimarea menționată în informarea Ministerului Finanțelor este de aproximativ 6% din PIB, calculat după metodologia europeană ESA.
Reducerea este semnificativă, dar România rămâne încă mult peste nivelul de 3% din PIB prevăzut în regulile fiscale europene.
Datoria ar putea continua să crească în următorii ani
Estimările Ministerului Finanțelor indică faptul că depășirea pragului de 60% nu este un episod izolat.
Potrivit scenariilor prezentate, datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 61,8% din PIB în 2026, la 63,3% în 2027 și la 63,9% în 2028.
Abia ulterior este anticipată o stabilizare și apoi o reducere graduală.
Această evoluție depinde însă de aplicarea consecventă a măsurilor de consolidare fiscală și de reducerea deficitului.
Cu alte cuvinte, orice abatere de la programul de ajustare ar putea pune presiune suplimentară pe nivelul datoriei.
România trebuie să reducă deficitul sub 3% din PIB
Informarea transmisă Guvernului face trimitere și la regulile europene privind statele care au o datorie de peste 60% din PIB sau un deficit mai mare de 3%.
Pentru acestea, Comisia Europeană stabilește o traiectorie de referință privind evoluția cheltuielilor nete.
Scopul este ca, la finalul perioadei de ajustare, datoria să intre pe o traiectorie descendentă, iar deficitul să fie redus și menținut sub 3% din PIB.
În cazul României, toate aceste obiective sunt incluse în Planul bugetar-structural național pe termen mediu.
Documentul stabilește măsurile fiscale, reformele și investițiile care trebuie realizate pe parcursul unei perioade de ajustare de șapte ani.
Planul a primit aprobarea Consiliului Uniunii Europene în ianuarie 2025.
Plafoane stricte pentru cheltuielile statului
România trebuie să respecte și o serie de plafoane anuale privind creșterea cheltuielilor nete.
Pentru 2026, plafonul este de 2,6%.
În 2027 acesta crește la 4,6%, apoi la 4,4% în 2028, 4,2% în 2029 și 4% în 2030.
Respectarea acestor limite ar trebui să contribuie la reducerea graduală a deficitului și la stabilizarea datoriei publice.
În același timp, aceste limite reduc marja Guvernului pentru măsuri cu impact bugetar mare.
Ministerul Finanțelor vorbește și despre semnale de stabilizare economică
Deși informația privind datoria publică este una îngrijorătoare, Ministerul Finanțelor transmite că există și semne de ameliorare în economie.
Potrivit celor mai recente date, contracția PIB s-a redus în trimestrul al doilea al anului 2026.
Economia a înregistrat o scădere anuală de aproximativ 0,4%, însă față de trimestrul precedent activitatea economică a rămas aproape stabilă.
Ministerul interpretează această evoluție drept un semnal că economia ar putea intra într-o etapă de reechilibrare.
Investițiile din fonduri europene au crescut puternic
Unul dintre elementele pozitive menționate este dinamica investițiilor.
În prima jumătate a anului 2026, investițiile finanțate din fonduri europene ar fi crescut de la 27,2 miliarde de lei la 42,5 miliarde de lei.
Creșterea este de aproximativ 56%.
Ministerul Finanțelor susține că investițiile în infrastructură, energie și transport pot contribui pe termen mediu la creșterea productivității și la îmbunătățirea competitivității economiei românești.
În același timp, investițiile pot crea premisele pentru atragerea capitalului privat și pentru dezvoltarea capacităților interne de producție.
Deficitul extern începe să scadă
Un alt semnal pozitiv este reducerea deficitului de cont curent.
În primele cinci luni din 2026, acesta s-ar fi diminuat cu 5,4% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.
Deficitul comercial cu bunuri a scăzut, la rândul său, cu aproximativ 3,9%.
Exporturile au crescut cu 2,3%, în timp ce importurile au avut doar un avans modest.
Această evoluție arată o îmbunătățire treptată a raportului dintre exporturi și importuri.
Inflația a coborât sub 10%
Ministerul Finanțelor menționează și reducerea ratei inflației.
După un nivel anual de 10,42% în iunie, rata inflației a coborât în iulie la 8,2%.
Scăderea sub pragul de 10% este considerată un semnal favorabil, însă nivelul rămâne ridicat.
Autoritățile se așteaptă ca procesul de reducere a inflației să continue, pe măsură ce efectele măsurilor fiscale adoptate în anul precedent se estompează.
Totuși, tensiunile geopolitice și volatilitatea prețurilor energiei rămân riscuri importante.
Statul mizează mai mult pe investiții și mai puțin pe consum
Mesajul Ministerului Finanțelor este că România încearcă să treacă de la un model de creștere bazat în mare măsură pe consum la unul susținut de investiții, productivitate și exporturi.
În ultimii ani, consumul ridicat a contribuit la creșterea economică, dar a venit la pachet cu deficite bugetare și externe foarte mari.
În noul model urmărit de autorități, investițiile publice și cele finanțate din bani europeni ar trebui să ocupe un rol mult mai important.
„Creșterea economică sustenabilă nu poate fi construită pe stimularea consumului prin deficite publice tot mai mari, ci pe investiții, productivitate, competitivitate și un cadru fiscal stabil”, este mesajul transmis de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Depășirea pragului de 60% din PIB pentru datoria publică pune însă o presiune suplimentară asupra Guvernului, care trebuie să reducă deficitul fără să blocheze investițiile și fără să genereze noi dezechilibre.
