Miruna Purcel
Boala Alzheimer, una dintre cele mai răspândite forme de demență, afectează milioane de persoane la nivel global, inclusiv în România. Conform datelor oficiale din 2018, aproape 300.000 de români sufereau de această afecțiune. Recent, progresele în domeniul medical au adus speranțe noi, permițând diagnosticarea precoce a bolii, chiar și cu 15 ani înainte de apariția simptomelor evidente.
Diagnosticarea precoce a bolii Alzheimer
Dr. Adrian Stănescu, specialist în geriatrie, a explicat în cadrul rubricii „Sfat de sănătate” că noile tehnologii permit identificarea semnelor Alzheimer-ului cu mult timp înainte de debutul clinic al demenței. „În realitate, noi putem să identificăm semnele Alzheimer-ului cu 10-15 ani înainte de a pune un diagnostic clar de demență”, a declarat dr. Stănescu.
Una dintre metodele avansate utilizate este imagistica cerebrală, în special volumetria hipocampului. Hipocampul, o structură esențială în procesul memoriei, este printre primele afectate în boala Alzheimer. Prin măsurarea volumului hipocampului, medicii pot anticipa riscul dezvoltării bolii. „Dacă volumetria de hipocamp se încadrează într-o anumită valoare, putem anticipa că persoana respectivă va dezvolta Alzheimer”, a explicat medicul.
Legătura dintre depresie și riscul de Alzheimer
Studiile recente au evidențiat o legătură semnificativă între depresia cronică și riscul de a dezvolta demență. Depresia poate lăsa urme în creier, asociindu-se cu neuroinflamația, care ulterior poate duce la afectarea neuronală și, în final, la sindroame demențiale. „Depresia lasă urme în creier, asociindu-se cu neuroinflamația, care poate duce, mai târziu, la afectarea neuronală și, ulterior, la sindroame demențiale”, a subliniat dr. Stănescu.
Astfel, tratarea corectă și prevenirea depresiei ar putea contribui semnificativ la reducerea riscului de Alzheimer. Este esențial ca persoanele care suferă de depresie să caute ajutor specializat și să urmeze un plan de tratament adecvat.
Prevenția prin adoptarea unui stil de viață sănătos
Pe lângă diagnosticarea precoce, prevenția joacă un rol crucial în reducerea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Adoptarea unui stil de viață sănătos poate avea un impact semnificativ. Dr. Stănescu subliniază importanța evitării factorilor de risc precum fumatul și consumul excesiv de alcool. „Alcoolul este foarte neurotoxic, iar alimentația nesănătoasă poate duce la diabet, care afectează vasele mici din creier”, a adăugat medicul.
Obezitatea și hipertensiunea arterială sunt, de asemenea, factori de risc majori. Menținerea unei greutăți corporale sănătoase, monitorizarea și controlul tensiunii arteriale, precum și adoptarea unei diete echilibrate pot contribui la prevenirea bolii.
Activitatea fizică regulată și stimularea mentală sunt, de asemenea, esențiale. Exercițiile fizice îmbunătățesc circulația sângelui și sănătatea cardiovasculară, în timp ce activitățile care stimulează creierul, precum cititul, jocurile de strategie sau învățarea unor noi abilități, pot menține funcțiile cognitive active.
Importanța evaluării cognitive periodice
Pentru persoanele care încep să manifeste probleme de memorie, evaluarea cognitivă este esențială. Dr. Stănescu recomandă monitorizarea memoriei și efectuarea de controale periodice, în special în jurul vârstei de 40-45 de ani. „La 40-45 de ani, este important să ne monitorizăm memoria și să facem controale periodice dacă avem îngrijorări”, a spus el.
Este important de menționat că nu toate problemele de memorie indică prezența bolii Alzheimer. Stresul, oboseala sau alte afecțiuni pot cauza dificultăți de memorie. Consultarea unui specialist poate ajuta la identificarea cauzelor și la stabilirea unui plan de acțiune adecvat.
Semne care ar trebui să alerteze
Există anumite semne care ar trebui să determine o persoană să caute ajutor medical. Uitarea lucrurilor într-un mod neobișnuit, precum plasarea obiectelor în locuri complet nepotrivite, dificultăți de orientare în locuri familiare sau tulburări comportamentale, cum ar fi dezinhibiția sexuală sau halucinațiile, pot fi indicii ale unor afecțiuni cognitive. „Când uităm lucruri într-un mod mai deosebit, de exemplu, punem obiecte în locuri complet nepotrivite sau avem dificultăți de orientare în locuri familiare, acestea pot fi semne că ar trebui să căutăm ajutor medical”, a explicat dr. Stănescu.
