Am fost în vizită la sora mea însărcinată și i-am dat o lecție soțului ei. Nici azi nu uită ce s-a întâmplat cu… pepenele

Am fost în vizită la sora mea însărcinată și i-am dat o lecție soțului ei. Nici azi nu uită ce s-a întâmplat cu… pepenele. Când am ajuns la sora mea, Lidia, aflată în luna a noua de sarcină, nu mi-am imaginat că vizita se va transforma într-o lecție memorabilă pentru soțul ei. O lecție cu un pepene uriaș, oboseală, nervi și o revelație pe care nu o va uita niciodată.

Citește și

Cine este tânărul de la SPP care-l păzește pe Nicușor Dan. Poza lui a devenit...

De cum am intrat în casă, am simțit tensiunea în aer. Lidia, deși însărcinată până peste poate, făcea totul singură: gătea, spăla, strângea masa, îngrijea casa. Iar el, Marius, soțul, era trântit pe canapea, cu joystickul în mână, de parcă nimic nu-l privea. A gustat din paste, le-a criticat și s-a retras în dormitor. Lidia a rămas să strângă masa în tăcere, cu ochii obosiți și mișcări lente, dar încă demnă.

Am fost în vizită la sora mea însărcinată și i-am dat o lecție soțului ei

A doua zi, mi-am luat inima în dinți și i-am spus lui Marius că poate ar trebui să o ajute. Răspunsul lui? Rece și arogant: „Asta e treaba femeii. Lidia vrea să facă toate astea.” Am înghițit furia, dar n-am tăcut.

Am lansat un pariu: o zi în pielea Lidiei. Dacă reușea, îi deveneam servitoare pe viață. Dacă nu, își schimba atitudinea. A acceptat. Și așa a început… Operațiunea Pepene.

Am fugit la magazin, am găsit un pepene uriaș, l-am golit și l-am transformat într-o burtă de sarcină. L-am legat cu folie alimentară și bretele. I-am înmânat o listă cu toate treburile Lidiei și i-am spus: „Asta faci azi.” El a râs. Noi ne-am așezat pe canapea cu floricele.

După zece minute, era praf. Se împiedica de mop, vărsa apă peste tot, nu putea să se aplece, transpira și oftează. A încercat să gătească? Dezastru. Să curețe baia? Aproape a plâns. La finalul zilei, cu pepenele dat jos și privirea în pământ, a spus: „Renunț.”

Lidia s-a ridicat, l-a privit în ochi și a auzit în sfârșit ce aștepta: „Îmi pare rău. Nu știam. Nu înțelegeam.”

Din acel moment, Marius s-a schimbat. A devenit partenerul de care Lidia avea nevoie. A montat pătuțul, a zugrăvit, a gătit și a fost lângă ea în fiecare clipă. Când s-a născut fetița lor, era acolo, cu lacrimi în ochi și mâna ei în palma lui.

Lidia mi-a spus când am plecat: „Ai salvat căsnicia noastră.”

Uneori, tot ce trebuie pentru o trezire la realitate e un pepene… și o soră care nu tace.