Guvernul condus de Ilie Bolojan susține un proiect de lege care prevede amenzi uriașe, între 5.000 și 20.000 de lei, pentru persoanele care manifestă „lipsă de respect” față de angajații instituțiilor publice. Inițiativa, menită să descurajeze comportamentele agresive sau provocatoare față de funcționarii statului, a stârnit ample controverse, fiind criticată pentru formulările vagi și riscul de abuzuri în aplicare.
Conform propunerii legislative, orice cetățean care se adresează verbal unei instituții publice va trebui să adopte un comportament civilizat și să respecte programul de lucru și instrucțiunile personalului. În caz contrar, acesta poate fi evacuat din incinta instituției și amendat cu sume cuprinse între 5.000 și 20.000 de lei.
Textul de lege definește drept comportamente sancționabile atitudinile „lipsite de respect, provocatoare, intimidante, agresive sau recalcitrante, inclusiv refuzul de a respecta indicațiile personalului”. În expunerea de motive, inițiatorii argumentează că numărul incidentelor dintre cetățeni și angajații din instituțiile publice a crescut semnificativ în ultimii ani, iar măsura ar fi necesară pentru a restabili „respectul față de autoritatea statului”.
„S-a constatat o creștere îngrijorătoare a atitudinilor inadecvate manifestate de cetățeni față de funcționarii publici, comportamente care afectează activitatea acestora și subminează încrederea populației”, se arată în document.
Reacția Guvernului: „Demers util, dar amenzile sunt prea mari”
Executivul condus de Ilie Bolojan și-a exprimat acordul de principiu față de proiect, apreciind că inițiativa este oportună pentru protejarea funcționarilor și pentru menținerea ordinii în instituțiile publice. Totuși, Guvernul atrage atenția asupra nivelului ridicat al sancțiunilor și asupra faptului că textul de lege necesită clarificări suplimentare.
„Termenul ‘comportament lipsit de respect’ este prea vag și nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate ale legii”, se arată în observațiile Guvernului. În plus, Executivul subliniază că noțiunea de „indicații ale personalului” ar trebui definită mai precis, pentru a stabili exact ce fel de instrucțiuni trebuie respectate și în ce condiții.
Executivul consideră că scopul principal al proiectului — prevenirea incidentelor în instituțiile publice — este legitim, însă amenzile de până la 20.000 de lei ar putea fi disproporționate față de alte contravenții similare.
De ce este considerată necesară o astfel de măsură
Autorii proiectului susțin că în ultimii ani au fost raportate tot mai multe cazuri de violență verbală și fizică la adresa angajaților din instituțiile publice. Fenomenul este pus pe seama tensiunilor sociale și a lipsei de respect față de autoritatea statului.
Prin introducerea noii contravenții, autoritățile speră să reducă numărul acestor incidente și să asigure un mediu sigur de lucru pentru funcționari. Totodată, evacuarea persoanelor recalcitrante este văzută ca o soluție practică pentru a menține ordinea și eficiența administrativă.
„Măsura are rolul de a restabili calmul și respectul în relația dintre cetățean și funcționar, protejând personalul de situațiile în care activitatea este perturbată”, susțin inițiatorii.
Critici dure din partea organizațiilor civice
În ciuda intențiilor declarate, proiectul a fost primit cu reacții negative din partea societății civile, care acuză autoritățile că încearcă să reducă la tăcere vocile critice. Organizația APADOR-CH (Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki) avertizează că legea ar putea fi folosită abuziv împotriva cetățenilor nemulțumiți de serviciile publice.
„Parlamentul transformă enervarea cetățenilor în venit la buget. Amenzile propuse, între 5.000 și 20.000 de lei, sunt de până la 20 de ori mai mari decât sancțiunile aplicate pentru fapte mult mai grave, precum alungarea din locuință a soției și copiilor”, se arată într-un comunicat al organizației.
APADOR-CH consideră că formularea vagă a expresiei „lipsă de respect” permite interpretări arbitrare. Astfel, orice critică verbală, o plângere, o solicitare insistentă sau chiar un ton ridicat ar putea fi interpretate ca „provocare” sau „comportament agresiv”.
„Dacă un cetățean nu vorbește pe un ton supus, fără urmă de indignare, riscă să fie amendat pentru lipsă de respect. Într-o democrație, critica adusă autorităților nu poate fi pedepsită”, avertizează reprezentanții asociației.
Controversa privind acest proiect se concentrează asupra graniței fragile dintre protejarea personalului din instituțiile publice și limitarea libertății de exprimare a cetățenilor. Deși inițiatorii insistă că măsura vizează doar comportamentele agresive, criticii avertizează că formulările neclare pot duce la abuzuri și pot intimida cetățenii care doresc să reclame nereguli.
Guvernul urmează să revizuiască forma finală a proiectului înainte ca acesta să ajungă în Parlament. Până atunci, dezbaterea publică rămâne deschisă: cum se poate asigura respectul în relația dintre cetățean și funcționar fără a transforma nemulțumirea legitimă într-o infracțiune scumpă?



















