Grigore Madalina
Bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces în România, iar în multe cazuri semnalele de alarmă apar cu mult timp înainte de un infarct. Stilul de viață, vârsta și istoricul familial joacă un rol esențial, însă cei mai importanți factori de risc sunt tensiunea arterială crescută, colesterolul mărit și diabetul. Toate pot fi depistate din timp prin analize simple, pe care mulți români le amână ani la rând.
Hipertensiunea arterială este unul dintre cei mai periculoși factori de risc. Apare atunci când presiunea sângelui în artere este prea mare și, netratată, poate afecta grav inima, rinichii și creierul. Este cunoscută drept „ucigașul tăcut” pentru că, de cele mai multe ori, nu dă simptome evidente. Singura metodă sigură de depistare este măsurarea regulată. Controlul tensiunii prin schimbări de stil de viață și tratament medicamentos reduce semnificativ riscul de infarct și alte boli cardiovasculare.
Analiza simplă care poate preveni infarctul
Un rol major îl are colesterolul din sânge. Colesterolul este o substanță grasă produsă de ficat, dar este adus în exces și din alimentație. Atunci când cantitatea depășește nevoile organismului, colesterolul se depune pe pereții arterelor, inclusiv pe cele care hrănesc inima. Acest proces duce la îngustarea vaselor de sânge și la reducerea fluxului sanguin către organe vitale.
Există două tipuri principale de colesterol. Colesterolul LDL, considerat „rău”, favorizează formarea plăcilor de aterom și crește riscul de infarct. Colesterolul HDL, cunoscut drept „bun”, ajută la eliminarea colesterolului din artere și oferă protecție împotriva bolilor de inimă. Echilibrul dintre cele două este esențial pentru sănătatea cardiovasculară.
Diabetul, un pericol major pentru inimă
Diabetul zaharat reprezintă un alt factor important de risc. Insulina, hormonul produs de pancreas, ajută glucoza să ajungă în celule pentru a fi folosită ca sursă de energie. Când acest mecanism nu funcționează corect, zahărul se acumulează în sânge. Persoanele cu diabet au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boli de inimă, iar probabilitatea de deces din cauze cardiovasculare este mai ridicată comparativ cu persoanele fără diabet.
Alimentația bogată în grăsimi saturate, grăsimi trans și colesterol contribuie la apariția aterosclerozei. În plus, consumul excesiv de sare duce la creșterea tensiunii arteriale. Lipsa activității fizice agravează situația, favorizând obezitatea, colesterolul ridicat și diabetul. Activitatea fizică regulată are un efect protector asupra inimii și reduce semnificativ riscul cardiovascular.
Alcoolul și fumatul cresc riscul de infarct
Consumul excesiv de alcool afectează tensiunea arterială și crește nivelul trigliceridelor, un tip de grăsime din sânge asociat cu bolile de inimă. Fumatul este unul dintre cei mai nocivi factori de risc. Nicotina crește tensiunea arterială, iar monoxidul de carbon din fumul de țigară reduce capacitatea sângelui de a transporta oxigen. Chiar și expunerea pasivă la fumul de țigară poate crește riscul de infarct.
Factorii genetici au și ei un rol important. Persoanele care au rude apropiate cu hipertensiune sau boli cardiovasculare trebuie să fie cu atât mai atente la analizele de rutină.
Testul lipidic, investigația esențială
Analiza considerată banală, dar extrem de importantă, este testul lipidic. Se face din sânge și măsoară nivelul colesterolului total, colesterolului LDL, colesterolului HDL și al trigliceridelor. Creșterea acestor valori favorizează depunerea grăsimilor pe pereții arterelor, ceea ce duce la îngustarea lor și la apariția bolilor cardiovasculare, infarctului sau accidentului vascular cerebral.
Medicii folosesc testul lipidic atât la adulți, cât și la copii, pentru a evalua riscul cardiovascular și a interveni din timp. În majoritatea cazurilor, este necesar un post alimentar de 10–12 ore înainte de recoltare, fiind permis doar consumul de apă. În anumite situații, testul poate fi efectuat și fără restricții majore, la recomandarea medicului.
Specialiștii atrag atenția că efectuarea regulată a acestor analize simple poate face diferența între prevenție și un diagnostic pus prea târziu. Mulți români ajung să afle că au probleme cardiace abia după un infarct, deși semnalele existau cu ani înainte.
