Ana Sasu
Crăciunul și Revelionul reprezintă două dintre cele mai așteptate perioade ale iernii. Pentru numeroase familii, vacanța este asociată cu peisajele înzăpezite, temperaturile scăzute și atmosfera tradițională a sărbătorilor.
Totuși, iernile din România au o variabilitate meteorologică importantă. În aceeași perioadă, la munte poate ninge abundent, în timp ce în zonele joase pot fi temperaturi pozitive.
De aceea, este esențială diferența dintre tendințele climatice, estimările sezoniere și prognozele meteorologice pentru zile concrete.
ANM anunță posibilitatea ninsorilor de Crăciun și Revelion 2026
Românii ar putea avea parte de zăpadă în perioada sărbătorilor de iarnă, inclusiv în unele regiuni situate la altitudini mai mici. Informația a fost prezentată luni, 9 noiembrie 2026, de Florinela Georgescu, director de prognoză meteorologică în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Focus Energetic, unde au fost analizate estimările sezoniere pentru lunile următoare.
Potrivit specialistei, există indicii că iarna ar putea aduce episoade de frig și ninsori consistente, chiar dacă temperaturile medii sunt estimate peste valorile obișnuite.
Această aparentă contradicție are o explicație meteorologică. O lună poate fi, în ansamblu, mai caldă decât normalul și totuși să includă câteva zile cu ger.
În același mod, precipitațiile pot apărea sub formă de ploaie, lapoviță sau ninsoare, în funcție de temperaturile din atmosferă.
Florinela Georgescu a explicat că estimările pentru perioada sărbătorilor trebuie privite cu prudență. Totuși, există posibilitatea formării unui strat de zăpadă și în zonele joase.
Acest lucru ar însemna că peisajele de iarnă nu ar fi limitate exclusiv la stațiunile montane.
Cu toate acestea, ANM nu a anunțat că va ninge sigur pe 25 decembrie sau în noaptea de 31 decembrie.
O asemenea prognoză precisă nu poate fi formulată cu suficientă încredere la începutul lunii noiembrie.
Estimările sezoniere oferă informații despre tendințele generale ale temperaturilor și precipitațiilor, nu despre vremea exactă dintr-o anumită zi.
Un rol important în evoluția vremii îl poate avea și vortexul polar.
Potrivit explicațiilor meteorologului, un vortex polar mai slab poate favoriza pătrunderea maselor de aer rece spre sudul Europei.
În anumite condiții, aceste pătrunderi pot determina scăderi importante ale temperaturilor și apariția ninsorilor.
Totuși, o asemenea evoluție nu este garantată.
Pentru România, intensitatea și durata episoadelor de frig vor depinde de circulația atmosferică din perioada respectivă.
Astfel, perspectiva unui Crăciun cu zăpadă rămâne posibilă, dar nu poate fi confirmată în acest moment.
Observator News
Cum va fi vremea în decembrie 2026. Temperaturile ar putea depăși valorile normale
Estimările sezoniere analizate de meteorologi indică o lună decembrie cu temperaturi medii peste normalul climatologic.
Aceasta nu înseamnă însă că întreaga lună va fi caracterizată de vreme blândă.
Pot apărea perioade cu temperaturi relativ ridicate, urmate de răciri accentuate.
În România, luna decembrie marchează începutul iernii meteorologice și aduce, în mod obișnuit, o scădere importantă a temperaturilor față de noiembrie.
Florinela Georgescu a explicat că media temperaturilor din decembrie este cu aproximativ patru-cinci grade mai redusă decât cea din noiembrie.
Această diferență reflectă evoluția sezonieră obișnuită.
Chiar și atunci când valorile medii sunt peste normal, nopțile foarte reci rămân posibile.
Din punct de vedere climatologic, în luna decembrie pot apărea temperaturi sub minus 20 de grade Celsius în anumite regiuni.
Aceste valori reprezintă însă extreme posibile, nu temperaturi prognozate pentru decembrie 2026.
În ceea ce privește precipitațiile, estimările indică un posibil excedent în jumătatea vestică a țării.
Cantitățile ar putea depăși valorile climatologice obișnuite cu aproximativ 5–25 de litri pe metru pătrat.
În mod normal, valorile lunare menționate în analiza meteorologică sunt de aproximativ 40–60 de litri pe metru pătrat.
Prin urmare, unele regiuni ar putea înregistra cantități mai mari de precipitații decât într-o lună decembrie obișnuită.
Totuși, această estimare nu stabilește forma precipitațiilor.
Dacă temperaturile sunt pozitive, pot predomina ploile.
Dacă aerul rece pătrunde suficient de puternic, precipitațiile se pot transforma în lapoviță sau ninsoare.
În zonele montane, altitudinea favorizează temperaturile scăzute și menținerea stratului de zăpadă.
La altitudini reduse, situația este mai variabilă.
De exemplu, în vestul țării pot apărea perioade cu precipitații abundente, dar acestea nu vor fi obligatoriu sub formă de ninsoare.
În centrul țării, condițiile geografice pot favoriza temperaturi mai scăzute în anumite depresiuni.
Totuși, existența unui strat de zăpadă depinde de temperaturile din zilele respective și de cantitatea precipitațiilor.
Pentru Crăciun, aceste detalii vor putea fi evaluate mai precis în apropierea datei de 25 decembrie.
Aceeași regulă se aplică și pentru Revelion.
În prezent, estimările indică posibilitatea unor episoade de iarnă, dar nu permit identificarea exactă a localităților în care va ninge.
În ce regiuni ar putea ninge de sărbători. Zonele montane și centrul țării, în atenția meteorologilor
Posibilitatea apariției zăpezii de Crăciun și Revelion este influențată de poziția geografică, altitudine și evoluția temperaturilor.
În mod obișnuit, zonele montane au cele mai mari șanse să înregistreze ninsori și să păstreze un strat de zăpadă.
Carpații Meridionali, Orientali și Occidentali oferă condiții climatice diferite de cele întâlnite în câmpiile din sudul țării.
La altitudini ridicate, temperaturile pot rămâne negative chiar și atunci când în orașele din apropiere se înregistrează valori pozitive.
Din acest motiv, stațiunile montane sunt, în general, mai potrivite pentru persoanele care își doresc o vacanță în peisaj de iarnă.
Totuși, nici la munte nu poate fi garantată existența unui strat consistent de zăpadă într-o anumită zi.
Cantitățile de precipitații și oscilațiile temperaturilor pot influența condițiile din fiecare stațiune.
În centrul țării, meteorologii au semnalat deja posibilitatea unor precipitații mixte sau ninsori la altitudini mai mici.
Acest semnal privește sfârșitul săptămânii 9–15 noiembrie sau începutul săptămânii următoare.
Florinela Georgescu a precizat că informațiile sunt încă incerte.
Prin urmare, nu este vorba despre o avertizare meteorologică și nici despre o confirmare a ninsorilor.
Regiunile din centrul României pot fi influențate de particularitățile reliefului.
În depresiunile intramontane, aerul rece poate persista în anumite condiții, favorizând temperaturi mai scăzute.
În orașele situate la altitudini reduse, evoluția este mai dificil de anticipat.
Pentru București, de exemplu, nu există în acest moment o prognoză care să confirme ninsoare în ziua de Crăciun.
Același lucru este valabil pentru orașele din sudul și estul țării.
Totuși, meteorologii nu exclud posibilitatea unor episoade de iarnă în zonele joase.
Acest scenariu ar putea deveni mai probabil dacă circulația atmosferică va permite pătrunderea unor mase de aer rece.
În vestul țării, estimările indică precipitații peste normalul perioadei.
În nord și centru, există de asemenea semnale privind posibile episoade cu precipitații mai importante în lunile următoare.
Dar o cantitate mai mare de precipitații nu înseamnă automat un strat de zăpadă mai consistent.
Forma precipitațiilor depinde de temperatura aerului la diferite altitudini.
În plus, un strat de zăpadă se poate topi rapid dacă urmează o perioadă cu temperaturi pozitive.
Pentru turiști, diferența dintre ninsoare și menținerea stratului de zăpadă este importantă.
O ninsoare de scurtă durată nu garantează condiții bune pentru sporturile de iarnă.
De asemenea, condițiile de pe pârtii depind de pregătirea acestora, de temperaturi și de eventualele sisteme de producere a zăpezii artificiale.
Persoanele care își rezervă vacanțe de Crăciun sau Revelion ar trebui să urmărească prognozele locale în apropierea plecării.
Estimările actuale pot orienta așteptările generale, dar nu pot confirma condițiile exacte dintr-o stațiune.
Vortexul polar ar putea influența iarna 2026–2027. De ce sunt posibile episoade de ger
Unul dintre fenomenele discutate de meteorologi în legătură cu evoluția iernii este vortexul polar.
Acesta reprezintă o circulație atmosferică de mari dimensiuni, asociată regiunilor polare.
În sezonul rece, evoluția vortexului poate influența circulația maselor de aer la latitudinile medii.
Atunci când vortexul polar este puternic, circulația atmosferică poate favoriza menținerea aerului foarte rece în regiunile nordice.
În anumite situații, slăbirea sa poate contribui la modificarea circulației atmosferice și la deplasarea aerului rece spre latitudini mai joase.
Totuși, legătura dintre vortexul polar și vremea din România nu este una simplă sau automată.
Nu orice slăbire a vortexului produce un val de ger în Europa.
Efectele depind de mai mulți factori atmosferici și de modul în care aceștia interacționează.
Florinela Georgescu a explicat că un vortex polar mai slab poate favoriza pătrunderea aerului rece spre sudul Europei.
Într-un asemenea scenariu, România ar putea înregistra episoade cu temperaturi foarte scăzute.
Dacă acestea coincid cu perioade bogate în precipitații, pot apărea ninsori importante.
Acest lucru ar putea favoriza formarea stratului de zăpadă inclusiv în zonele joase.
Totuși, pentru moment, este vorba despre o posibilitate meteorologică, nu despre o prognoză confirmată pentru sărbători.
Specialista ANM a menționat și evoluția fenomenului El Niño, care poate influența indirect circulația atmosferică din Europa.
El Niño este asociat cu modificări ale temperaturilor apelor din zona tropicală a Oceanului Pacific.
Aceste modificări pot avea efecte asupra circulației atmosferice globale.
Totuși, influența asupra vremii din România este indirectă și poate varia de la un sezon la altul.
Din acest motiv, un singur fenomen climatic nu poate determina cu certitudine caracteristicile întregii ierni.
Pentru România, estimările sezoniere sugerează o vreme schimbătoare.
Pot apărea perioade mai calde decât normalul, dar și intervale scurte cu frig accentuat.
Această alternanță poate determina schimbări rapide ale condițiilor meteorologice.
Într-o săptămână pot predomina temperaturile pozitive și ploile, iar în următoarea pot apărea ninsori și îngheț.
O asemenea evoluție este posibilă chiar dacă media temperaturilor lunare rămâne peste normal.
Prin urmare, informația privind o iarnă mai caldă nu trebuie interpretată ca absența gerului.
La fel, posibilitatea unor episoade de frig nu înseamnă că întreaga iarnă va fi geroasă.
Meteorologii subliniază că estimările sezoniere au un grad mai mare de incertitudine decât prognozele pe termen scurt.
Cum ar putea fi vremea în ianuarie și februarie 2027. Ce arată estimările pentru restul iernii
Analiza prezentată de ANM nu se limitează la perioada Crăciunului și a Revelionului.
Meteorologii au discutat și tendințele posibile pentru ianuarie, februarie și începutul primăverii.
Pentru ianuarie 2027, estimările indică temperaturi medii cu aproximativ unu-două grade Celsius peste normalul climatologic.
Această abatere pozitivă nu înseamnă însă că luna ianuarie va fi lipsită de frig.
Din punct de vedere climatologic, ianuarie este cea mai rece lună a anului în România.
Chiar și cu temperaturi medii puțin peste normal, pot apărea zile geroase și nopți cu valori foarte scăzute.
În trecut, în timpul unor episoade severe de iarnă, temperaturile au coborât sub minus 30 de grade Celsius.
Aceste valori sunt menționate ca repere climatologice, nu ca prognoză pentru ianuarie 2027.
În ceea ce privește precipitațiile, estimările indică posibile cantități peste normal în vestul, nordul și centrul țării.
Abaterile ar putea ajunge la aproximativ 15–25 de litri pe metru pătrat față de valorile climatologice.
În funcție de temperaturi, precipitațiile pot apărea sub formă de ploaie, lapoviță sau ninsoare.
În zonele montane, probabilitatea ninsorilor rămâne, în general, mai ridicată decât în regiunile joase.
Pentru februarie 2027, semnalul sezonier este asemănător.
Temperaturile medii ar putea depăși normalul perioadei cu unu-două grade Celsius.
Totuși, februarie rămâne una dintre cele mai reci luni ale anului.
Prin urmare, nu pot fi excluse episoadele de ger și ninsori.
În ceea ce privește precipitațiile, există semnale privind cantități ușor excedentare.
Distribuția exactă a acestora nu poate fi stabilită cu precizie la acest interval de anticipație.
Meteorologii au analizat și tendințele pentru luna martie.
Estimările sugerează posibilitatea unor temperaturi medii peste normalul climatologic.
Cu toate acestea, manifestările specifice iernii pot apărea și la începutul primăverii.
În România, ninsorile din martie nu reprezintă un fenomen imposibil, mai ales în zonele montane.
Uneori, episoadele de răcire pot afecta și regiunile joase.
Pentru persoanele care își planifică vacanțele de iarnă, aceste informații oferă o imagine generală asupra sezonului.
Totuși, deciziile privind deplasările trebuie bazate pe prognozele actualizate.
În apropierea Crăciunului, prognozele pe termen scurt vor permite o evaluare mai precisă a temperaturilor și precipitațiilor.
Același lucru este valabil pentru perioada Revelionului.
Persoanele care intenționează să călătorească în zone montane trebuie să urmărească și avertizările meteorologice.
Ninsorile abundente, viscolul și poleiul pot afecta circulația rutieră.
În cazul unor episoade de frig intens, trebuie avute în vedere și condițiile de siguranță pentru deplasările pe distanțe lungi.
La 9 noiembrie 2026, mesajul transmis de specialiști este că există posibilitatea unui Crăciun și a unui Revelion cu zăpadă inclusiv în unele zone joase ale României, dar scenariul nu este confirmat.
Estimările indică temperaturi medii peste normalul climatologic în lunile următoare, fără să excludă episoadele de ger.
Pentru cei care își doresc sărbători înzăpezite, zonele montane rămân, din punct de vedere climatologic, o opțiune cu șanse mai mari.
În restul țării, evoluția vremii va depinde de circulația maselor de aer rece și de precipitațiile din apropierea sărbătorilor.
