Miruna
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a făcut noi declarații despre modul în care România poate reacționa în cazul dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian național, pe fondul războiului desfășurat de Rusia împotriva Ucrainei. Oficialul a explicat că există proceduri diferite în funcție de tipul incidentului și de amploarea amenințării, iar un scenariu în care un număr foarte mare de drone s-ar îndrepta simultan către România nu ar mai putea fi tratat drept o situație specifică unei perioade de pace. Ministrul a vorbit și despre legislația care permite intervenția militară împotriva dronelor, dar și despre responsabilitatea celor care trebuie să ia decizia într-un timp extrem de scurt.
Radu Miruță explică în ce condiții poate fi doborâtă o dronă
Incidentele în care drone utilizate în atacurile Rusiei asupra Ucrainei s-au apropiat de teritoriul României sau fragmente au fost descoperite în apropierea frontierei au ridicat în ultimii ani numeroase întrebări privind capacitatea și dreptul Armatei Române de a interveni.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că legislația adoptată oferă acum un cadru pentru reacția în asemenea situații. Potrivit oficialului, nu orice dronă care se apropie sau pătrunde în spațiul aerian al României este automat doborâtă. Decizia depinde de mai mulți factori, inclusiv de traiectorie, tipul aparatului și riscul pe care acesta îl reprezintă.
„Legea spune că drona poate fi doborâtă”, a explicat ministrul, subliniind însă că există o succesiune de măsuri care trebuie luate înainte de folosirea forței, atunci când situația permite acest lucru.
Prima etapă este identificarea aparatului și încercarea de a stabili natura amenințării. În anumite circumstanțe pot exista măsuri de avertizare sau încercări de îndepărtare a dronei din spațiul aerian național. Dacă aparatul continuă să reprezinte un pericol, se poate ajunge la decizia de neutralizare.
Radu Miruță a explicat că ordinul poate fi dat în funcție de circumstanțe și de nivelul la care este gestionat incidentul. În situațiile în care există avioane militare ridicate de la sol, pilotul poate ajunge în poziția de a lua o decizie rapidă, conform regulilor de angajare și procedurilor existente.
„În momentul în care e avionul în aer, pilotul are această decizie”, a declarat ministrul, potrivit România TV.
Situația este diferită în cazul sistemelor de apărare aflate la sol. Acolo, decizia este integrată într-un lanț de comandă și presupune evaluarea rapidă a informațiilor disponibile.
„Dacă vin 150 de drone, nu mai vorbim despre timp de pace”
Una dintre cele mai puternice declarații făcute de ministrul Apărării a vizat un scenariu ipotetic în care România s-ar confrunta cu un număr foarte mare de drone care se îndreaptă simultan către teritoriul său.
Radu Miruță a explicat că există o diferență fundamentală între apariția accidentală sau izolată a unei drone și un atac masiv. În opinia sa, dacă spre România s-ar îndrepta 150 de drone, situația ar depăși cu mult parametrii unui incident obișnuit de securitate.
„Dacă vin 150 de drone, înseamnă că nu mai vorbim despre timp de pace”, a declarat ministrul Apărării.
Afirmația trebuie privită în contextul unui scenariu ipotetic prezentat pentru a explica diferența dintre incidentele izolate și o amenințare militară de amploare. Ministrul nu a anunțat că 150 de drone rusești se îndreaptă către România.
Oficialul a insistat asupra faptului că deciziile trebuie luate în funcție de situația concretă. În cazul unei singure drone, autoritățile pot avea timp să îi urmărească traiectoria și să stabilească dacă aparatul reprezintă sau nu o amenințare imediată.
În cazul unui număr foarte mare de aparate care s-ar îndrepta simultan spre România, evaluarea ar fi complet diferită. Un asemenea scenariu ar indica o amenințare de o cu totul altă natură, iar mecanismele militare de reacție ar trebui adaptate situației.
Ministrul a vorbit și despre dificultatea luării unor asemenea decizii. Persoanele aflate în lanțul de comandă trebuie să analizeze informații într-un timp foarte scurt și să stabilească dacă folosirea armamentului este justificată.
Neutralizarea unei drone nu este lipsită nici ea de riscuri. Resturile unui aparat doborât pot ajunge la sol, motiv pentru care trebuie luată în calcul și zona în care se află drona, precum și posibilitatea ca fragmentele să pună în pericol populația sau infrastructura.
România și-a modificat legislația privind dronele care intră în spațiul aerian
Problema dronelor a devenit tot mai importantă pentru România după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Atacurile rusești asupra porturilor ucrainene aflate în apropierea Dunării au adus conflictul foarte aproape de granița românească.
În mai multe rânduri, autoritățile au descoperit pe teritoriul României fragmente de drone, în special în județul Tulcea. Incidentele au dus la măsuri suplimentare de supraveghere și la dezbateri privind cadrul juridic în care forțele armate pot reacționa.
România a adoptat între timp legislație care reglementează posibilitatea neutralizării dronelor ce pătrund neautorizat în spațiul aerian național și reprezintă o amenințare.
Radu Miruță a explicat că existența legii nu înseamnă că fiecare aparat este automat doborât. Autoritățile trebuie să țină cont de principiul proporționalității și de riscurile concrete generate de intervenție.
În cazul unei drone care se deplasează pentru scurt timp printr-o zonă nelocuită și se îndepărtează ulterior de teritoriul României, reacția poate fi diferită față de situația unui aparat care se îndreaptă către o localitate sau către un obiectiv strategic.
Forțele române și cele aliate desfășoară misiuni de poliție aeriană și supraveghere a spațiului aerian, iar avioanele de luptă pot fi ridicate în cazul detectării unor amenințări sau al unor atacuri rusești desfășurate foarte aproape de graniță.
România este membră NATO, iar protejarea spațiului aerian național face parte din sistemul mai larg de apărare al Alianței. În același timp, incidentele produse pe fondul războiului din țara vecină sunt analizate atent pentru a evita atât riscurile pentru populație, cât și escaladarea nejustificată a unei situații.
Declarațiile ministrului Apărării vin tocmai în acest context. Oficialul încearcă să facă diferența între o dronă care ajunge accidental sau izolat în spațiul aerian românesc și un scenariu în care România s-ar confrunta cu un atac coordonat.
Scenariul celor „150 de drone” invocat de Radu Miruță nu reprezintă, așadar, un anunț despre un atac iminent, ci un exemplu folosit pentru a explica momentul în care natura unei amenințări s-ar schimba radical.
Mesajul ministrului este că Armata Română dispune acum de un cadru legal pentru a reacționa, însă fiecare incident este evaluat individual. Traiectoria dronei, nivelul amenințării, zona survolată și riscurile provocate de o eventuală doborâre sunt factori care trebuie luați în calcul înaintea unei intervenții.
În condițiile în care războiul din Ucraina continuă în apropierea frontierei României, supravegherea spațiului aerian rămâne una dintre prioritățile de securitate. Iar declarațiile ministrului Apărării arată că scenariile analizate merg de la incidente izolate până la situații mult mai grave, care ar necesita un răspuns militar pe măsură.
