Vanatoru Andreea
Tarifele pentru apa potabilă ar putea înregistra creșteri în perioada următoare, în contextul unor modificări legislative pregătite de autorități pentru gestionarea resurselor hidrice din România. Măsura ar urma să fie introdusă printr-un nou mecanism economic aflat în lucru la nivelul Ministerul Mediului, cu impact direct asupra prețului final plătit de consumatori.
Tarifele pentru apa potabilă se scumpesc
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a explicat într-o intervenție televizată la Antena 3 CNN că această ajustare a tarifelor este legată de angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Mai exact, este vorba despre un jalon care prevede finanțarea și recuperarea investițiilor majore necesare modernizării infrastructurii de apă.
Potrivit explicațiilor oficiale, statul are în vedere lucrări ample de reabilitare a infrastructurii administrate de Apele Române, în special în ceea ce privește barajele și sistemele de gestionare a apelor. Costurile acestor investiții sunt estimate la peste 25 de miliarde de lei, iar recuperarea lor ar urma să fie realizată gradual prin ajustarea tarifelor din sectorul apei.
În acest context, majorările nu ar viza doar consumatorii casnici, ci și utilizatorii industriali ai apei brute. Printre aceștia se numără și companii din sectorul energetic, precum Hidroelectrica, care folosesc resursele de apă în procesul de producție a energiei electrice.
Autoritățile susțin că această reformă este necesară pentru asigurarea sustenabilității sistemului de administrare a resurselor de apă și pentru finanțarea lucrărilor de infrastructură considerate esențiale pe termen lung, însă aplicarea ei ar putea conduce la creșterea costurilor suportate atât de populație, cât și de mediul economic.
„Este vorba despre un jalon din PNRR, care are asociată o amendă de 1 miliard de euro dacă nu se realizează. Este vorba despre crearea unui fond care ne va proteja pe noi împotriva inundaților, căci în cazul în care nu ați auzit, în România mor oameni pentru că nu avem baraje”, a declarat Diana Buzoianu, în emisiunea „Exces de putere”.
Diana Buzoianu a venit și cu explicații
Diana Buzoianu a explicat că fondurile obținute în urma posibilelor majorări de tarife la apă ar urma să fie direcționate către lucrări esențiale de întreținere și consolidare a infrastructurii hidrotehnice gestionate de Apele Române.
Potrivit acesteia, prioritatea o reprezintă barajele considerate critice pentru siguranța populației, structuri care au rolul de a proteja comunitățile împotriva riscului de inundații. Ministrul a subliniat importanța acestor lucrări, afirmând că lipsa intervențiilor necesare poate avea consecințe grave asupra siguranței generale, dat fiind rolul vital al acestor construcții în gestionarea apelor.
Totodată, Diana Buzoianu a atras atenția că, în prezent, Apele Române nu dispune de resursele financiare suficiente pentru a acoperi integral costurile lucrărilor necesare la aceste baraje cu grad ridicat de risc.
Din acest motiv, autoritățile analizează mecanisme prin care o parte din fondurile colectate prin ajustarea tarifelor să fie redirecționată către întreținerea și modernizarea infrastructurii esențiale de protecție împotriva inundațiilor: „În momentul de față, nu avem banii necesari. A venit Banca Mondială să ne spună că avem nevoie de 25 de miliarde de lei. În timpul în care ANAR nu primește bani…este o instituție subfinanțată, nu are banii necesari să poată să finanțeze lucrări critice la baraje critice”.
Posibile variante de ajustare a costurilor la apă potabilă
În cadrul unor analize discutate la nivel guvernamental privind modul de stabilire a tarifelor pentru utilizarea resurselor de apă, au fost conturate mai multe variante de ajustare a costurilor, în special pentru apa folosită în sectorul energetic. Informațiile au fost prezentate de Adrian Ursu în emisiunea „Exces de putere”, pe baza scenariilor aflate în evaluare la Ministerul Mediului, scrie mediaflux.ro.
Discuțiile vizează în principal impactul asupra companiei Hidroelectrica, unul dintre marii consumatori de apă brută pentru producerea energiei, unde modificarea tarifelor ar putea influența direct costurile operaționale și nivelul profitului.
Primul scenariu analizat presupune o creștere a tarifului până la 61,55 lei/MWh. În acest caz, cheltuielile totale ale companiei pentru apa utilizată ar ajunge la aproximativ 868 milioane de lei, ceea ce înseamnă o majorare de circa 346 milioane de lei față de nivelul actual. Estimările indică un posibil impact negativ asupra profitului de aproximativ 11%.
Al doilea scenariu ia în calcul un tarif de 59,58 lei/MWh. În această variantă, costurile totale ar urca la aproximativ 840 milioane de lei, adică o creștere de 318 milioane de lei comparativ cu situația prezentă. Efectul estimat asupra profitabilității ar fi de aproximativ 10%.
A treia variantă, considerată cea mai moderată dintre cele analizate, presupune un tarif de 55,59 lei/MWh. În acest caz, costurile totale cu apa s-ar ridica la circa 784 milioane de lei, cu un plus de 262 milioane de lei față de nivelul actual, iar impactul asupra profitului companiei ar fi estimat la aproximativ 8,5%.
Aceste scenarii fac parte dintr-un proces mai amplu de evaluare a modului în care resursele de apă sunt tarifate și a efectelor economice pe care o eventuală ajustare le-ar putea avea asupra producătorilor de energie și, implicit, asupra pieței energetice.
