Într-o mișcare considerată revoluționară pentru sistemul educațional, un proiect de modificare a Statutului elevului propune schimbări semnificative în ceea ce privește numărul de ore petrecute de elevi la școală. Inițiativa, susținută de Asociațiile Elevilor din Constanța, București-Ilfov, Vâlcea și specialiști ai Organizației Salvați Copiii România, vizează adaptarea programului școlar la nevoile și capacitatea de concentrare a elevilor, pentru a îmbunătăți calitatea procesului educațional.
Câte ore vor petrece elevii la școală
Conform propunerilor depuse la Ministerul Educației pe 1 februarie, numărul zilnic de ore de activitate în școli ar urma să fie limitat astfel: patru ore pe zi pentru învățământul primar, cinci ore pe zi pentru gimnaziu și șase ore pentru liceu și învățământul tehnologic. Această schimbare ar marca o ajustare semnificativă, în special pentru elevii de gimnaziu și liceu, care, în prezent, nu au un număr maxim de ore petrecute la școală reglementat explicit.
Proiectul este rezultatul consultărilor și dezbaterilor cu peste o mie de elevi din întreaga țară și include, pe lângă limitarea numărului de ore, și alte propuneri menite să optimizeze procesul de învățare. Una dintre acestea este interzicerea programării a două ore consecutive pentru același obiect de studiu, măsură care ar urmări să ofere o diversitate mai mare și să prevină oboseala mentală a elevilor.
Alte schimbări ce au loc în învățământul din România
Alte solicitări ale elevilor vizează organizarea mai eficientă a activităților școlare: activitatea de scriere să nu se desfășoare la primele ore pentru clasele pregătitoare și I-II, orele de desen, în special desenul tehnic, să fie programate când elevii beneficiază de iluminat natural, evaluările să nu fie stabilite în două zile consecutive sau două evaluări în aceeași zi, iar orele de educație fizică să nu se efectueze în prima oră a turei de după-amiază.
Deși unele dintre aceste solicitări sunt deja prevăzute în ordinul de ministru din 2020 sau în legea Educației, aplicarea lor în practică rămâne inconstantă, ceea ce subliniază nevoia unei reforme structurate și coerente. Acest proiect de modificare vine în contextul unei creșteri a conștientizării importanței sănătății mentale și a bunăstării elevilor, punând accentul pe necesitatea unui echilibru între rigorile academice și nevoile individuale ale fiecărui elev.
Adoptarea acestor modificări ar putea reprezenta un pas important spre un sistem educațional mai adaptabil și mai receptiv la nevoile elevilor din România, oferindu-le acestora un mediu de învățare mai sănătos și mai propice succesului academic și personal.






















