Mirela Loșniță
După un deceniu petrecut în fruntea statului, Klaus Iohannis părăsește Palatul Cotroceni cu o avere considerabilă. Președintele a anunțat, într-o declarație oficială, că își dă demisia pentru a evita o criză politică majoră în România, pe fondul suspendării sale iminente.
Averea lui Klaus Iohannis la final de mandat
”Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția. Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și, din păcate, în plan extern. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe, candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ. În plan extern, nu va înțelege nimeni de ce România își demite președintele. Vom fi efectiv de râsul lumii”, a argumentat Iohannis decizia de plecare din cea mai înaltă funcție a statului.
Pe lângă moștenirea politică pe care o lasă, Klaus Iohannis își încheie mandatul cu o avere substanțială, formată din mai multe imobile și economii bancare.
Conform declarației de avere depuse în mai 2024, Klaus Iohannis are:
- Trei apartamente în județul Sibiu, dintre care unul a fost moștenit de soția sa, Carmen Iohannis
- Trei case, una dintre ele fiind pierdută în instanță în toamna anului trecut
Aceste imobile au fost de-a lungul timpului subiect de controverse și dezbateri publice intense.
Pe lângă proprietăți, Klaus Iohannis nu a declarat alte bunuri, însă are un cont bancar în care figurează 190.000 de lei.
Ce venituri a avut președintele în ultimul an
În ceea ce privește veniturile oficiale, Iohannis a câștigat în ultimul an peste 186.000 de lei din salariul de președinte al României.
Pe lângă această sumă, soția sa, Carmen Iohannis, a obținut peste 49.000 de lei din activitatea didactică.
De asemenea, din închirierea imobilelor deținute, familia Iohannis a încasat aproape 80.000 de lei.
Unul dintre cele mai mari scandaluri care a umbrit finalul mandatului lui Klaus Iohannis este procesul legat de imobilele din Sibiu.
Pe 24 septembrie 2024, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a respins recursul înaintat de Rodica Baștea, o prietenă de familie a președintelui stabilită în SUA. Aceasta solicitase anularea actelor de moștenire ale statului român asupra unui imobil pe care familia Iohannis îl cumpărase de la soțul său, Ion Baștea.
Prin această decizie, instanța a stabilit că Klaus Iohannis trebuie să plătească statului circa 300.000 de euro, sumă care include:
- 260.000 de euro – chirii încasate ilegal din două imobile
- Penalități și taxe
Dacă președintele nu va achita această sumă, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) are dreptul să îl execute silit.
Controversele privind proveniența averii
Problemele legate de proprietățile lui Klaus Iohannis nu sunt recente. În 2015, la doar nouă luni după instalarea sa la Cotroceni, Rise Project a publicat o investigație conform căreia majoritatea imobilelor deținute de familia Iohannis își au originea într-o retrocedare imobiliară întemeiată pe acte false.
De-a lungul anilor, acest subiect a fost unul dintre cele mai discutate în spațiul public, fiind contestat de adversarii politici ai președintelui.
După plecarea din funcție, Klaus Iohannis se va retrage din viața publică, însă rămâne de văzut cum va gestiona problemele juridice și financiare care planează asupra sa. Cu un patrimoniu imobiliar semnificativ, dar și cu o datorie de 300.000 de euro către stat, viitorul său financiar va depinde de modul în care va alege să își administreze resursele.
În ceea ce privește posibilitatea unei cariere internaționale, există speculații conform cărora fostul președinte ar putea ocupa o funcție în cadrul unor instituții europene, dar nimic nu este confirmat oficial.
Deocamdată, Klaus Iohannis părăsește Palatul Cotroceni lăsând în urmă un bilanț controversat, atât din punct de vedere politic, cât și financiar.
