Georgescu Dragos
Întâlnirea tensionată dintre premierul Ilie Bolojan și șefa echipei europene de coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Celine Gauer, s-a încheiat cu un mesaj extrem de ferm din partea oficialilor de la Bruxelles: nu există posibilitatea prelungirii termenului-limită pentru implementarea PNRR.
Avertismenul de ultimă primit de Ilie Bolojan de la Comisia Europeană. Ce au cerut în mod expres oamenii de la Bruxelles
Conform surselor citate de Antena 3 CNN, discuțiile care erau programate să dureze o oră au fost prelungite cu aproximativ 40 de minute, timp în care Celine Gauer i-ar fi transmis lui Ilie Bolojan că România trebuie să finalizeze toate proiectele asumate prin PNRR până în august 2026, fără excepții și fără renegocieri.
Mesajul vine într-un moment critic pentru România, în contextul în care guvernul nu a transmis încă toate proiectele necesare pentru accesarea fondurilor nerambursabile – adică acei bani europeni care pot fi încasați fără obligația de rambursare, în valoare de aproximativ 8 miliarde de euro.
Bruxelles-ul pune presiune: România are termen fix până în august 2026
Întâlnirea dintre premierul României și Celine Gauer a fost una intensă, cu accent pe termene clare și responsabilități asumate. Sursele oficiale susțin că reprezentanta Comisiei Europene a punctat clar că PNRR-ul nu va fi extins sau amânat, așa cum au sperat o parte dintre decidenții de la București.
România are obligația să finalizeze toate proiectele incluse în plan până la 31 august 2026, dată-limită asumată prin regulamentul european. Această prevedere este valabilă pentru toate statele membre, fără excepții.
Oficialii europeni au insistat că România trebuie să accelereze semnificativ ritmul de implementare, în special în ceea ce privește reformele restante și proiectele mari de infrastructură, cum ar fi spitalele regionale, digitalizarea administrației și dezvoltarea rețelei de transport.
Banii nerambursabili: miza de 8 miliarde de euro
Potrivit strategiei actuale a Guvernului, prioritatea este de a atrage toți banii din componenta de granturi a PNRR – adică fondurile care nu presupun rambursare. Valoarea totală disponibilă pentru România prin această componentă se ridică la aproximativ 8 miliarde de euro.
Însă, potrivit surselor, România nu a transmis încă suficiente proiecte eligibile la Bruxelles, fapt care pune în pericol absorbția integrală a acestor fonduri. De asemenea, oficialii europeni au semnalat întârzieri semnificative în implementarea unora dintre jaloanele din PNRR, inclusiv în domenii-cheie precum educația, digitalizarea administrației publice și tranziția verde.
În lipsa unor proiecte clare și bine fundamentate, există riscul ca o parte din acești bani să rămână neaccesați, în timp ce alte state membre își finalizează deja investițiile și încasează sumele alocate integral.
Pentru a debloca situația, România va purta, în perioada următoare, discuții punctuale cu oficialii Comisiei Europene pe fiecare proiect în parte. Obiectivul este ca în cadrul Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), programat în septembrie 2025, să se ajungă la un acord final privind implementarea PNRR-ului românesc.
Această reuniune ar putea fi momentul decisiv pentru viitorul unor proiecte importante, iar reprezentanții români trebuie să prezinte progrese clare și măsuri ferme pentru a evita penalizările.
Potrivit informațiilor transmise de surse apropiate negocierilor, Bruxelles-ul va solicita o analiză detaliată a stadiului fiecărui jalon, dar și măsuri corective rapide acolo unde se înregistrează întârzieri.
România riscă să piardă până la 6 miliarde din împrumuturile PNRR
Pe lângă granturile nerambursabile, România are alocată și o componentă importantă de împrumuturi cu dobândă redusă, care face parte din sprijinul european acordat prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Această linie de finanțare este estimată la peste 6 miliarde de euro, dar utilizarea ei depinde de finalizarea la timp a reformelor și proiectelor angajate.
Există riscul real ca România să piardă integral această sumă, dacă nu îndeplinește în timp util obligațiile asumate. Pierderea acestor fonduri ar însemna blocarea unor investiții esențiale, în special în domeniul sănătății și infrastructurii de transport, unde banii din PNRR erau văzuți ca o soluție pentru proiecte blocate de ani de zile.
Împrumuturile din PNRR sunt preferabile celor contractate de pe piața internațională, deoarece au costuri mai reduse, termene mai flexibile și sunt însoțite de sprijin tehnic din partea Uniunii Europene.
Reformele cerute de Bruxelles: pensii speciale, companii de stat, fiscalitate
Comisia Europeană a transmis clar că, în paralel cu derularea proiectelor, România trebuie să finalizeze și reformele structurale pe care le-a promis. Printre cele mai importante se numără:
Menținerea pachetului fiscal recent adoptat, care include modificări la TVA, CASS și alte contribuții;
Adoptarea unei soluții clare pentru reforma pensiilor speciale, inclusiv pentru magistrați și funcționari de rang înalt;
Reorganizarea companiilor de stat și eliminarea sinecurilor și pozițiilor neproductive, mai ales în structurile cu pierderi cronice.
Aceste reforme sunt considerate condiții esențiale pentru deblocarea următoarelor tranșe din PNRR și pentru obținerea sprijinului politic din partea Comisiei Europene.
Potrivit surselor, Celine Gauer a subliniat în cadrul întâlnirii cu premierul Bolojan că România nu mai are spațiu de manevră: fie își asumă și aplică reformele, fie riscă pierderea banilor.
Primele declarații oficiale, așteptate de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
În zilele următoare, este așteptat ca Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, să susțină o conferință de presă în care să prezinte concluziile acestor negocieri, dar și stadiul actual al implementării PNRR.
Dragoș Pîslaru, care anterior a avut un rol în elaborarea planului, va trebui să explice publicului larg și investitorilor care sunt pașii concreți pe care România îi va urma pentru a evita blocarea fondurilor europene și pentru a se încadra în termenele impuse.
Tot el va fi cel care va gestiona relația tehnică cu reprezentanții Comisiei, pe măsură ce vor fi evaluate proiectele depuse și progresul la fiecare jalon.
Presiune tot mai mare pe Guvern: timp puțin, proiecte multe
În ansamblu, Guvernul Ilie Bolojan se află sub o presiune crescândă, cu un calendar extrem de comprimat și cu resurse limitate. Pentru a finaliza toate proiectele și reformele asumate în cadrul PNRR, România trebuie să accelereze:
Licitațiile pentru lucrările mari de infrastructură;
Aprobările legislative necesare reformelor asumate;
Procesul de contractare și monitorizare a investițiilor.
De asemenea, trebuie evitate sincopele birocratice și întârzierea platilor către beneficiari, deoarece întreg mecanismul PNRR este bazat pe îndeplinirea etapelor și verificarea rezultatelor, nu pe simple angajamente.
Ce înseamnă pierderea PNRR pentru România?
Dacă România nu finalizează proiectele la timp și nu îndeplinește reformele asumate, riscă să piardă zeci de miliarde de lei în fonduri europene, dar și credibilitatea în fața partenerilor din UE.
În plus, investițiile blocate ar afecta în mod direct sistemul sanitar, rețelele de transport, digitalizarea administrației, eficiența energetică în clădirile publice și multe alte domenii esențiale pentru dezvoltarea economică.
Lipsa acestor fonduri ar obliga Guvernul să caute finanțare internă sau împrumuturi mai scumpe, ceea ce ar adânci deficitul și ar genera presiuni asupra bugetului și inflației.
