Loredana Ionescu
O operațiune aeriană de amploare s-a desfășurat vineri în spațiul aerian al României, după ce o dronă străină a pătruns pe teritoriul național și a fost urmărită timp de peste o oră. Două avioane Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au fost primele care au încercat să neutralizeze aparatul, însă racheta lansată nu și-a atins ținta.
Drona a fost doborâtă ulterior de o aeronavă F-16 a Forțelor Aeriene Române. Lovitura a avut loc într-o zonă nelocuită, în apropierea localității Padina, din județul Buzău, după ce autoritățile militare au analizat permanent riscurile pe care intervenția le putea avea asupra populației și obiectivelor aflate la sol.
Reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au explicat că întreaga misiune a fost coordonată în colaborare cu structurile NATO și că aparatul fără pilot a fost monitorizat înainte de a intra în spațiul aerian al României.
Drona a fost observată înainte de intrarea în România
Ținta aeriană a fost identificată de sistemele radar în timp ce se afla în afara teritoriului național. Din acel moment, evoluția sa a fost urmărită continuu de radarele aflate în Serviciul de Luptă Poliție Aeriană.
După pătrunderea în spațiul aerian al României, drona a fost însoțită permanent de aeronave militare. În prima parte a traseului au intervenit avioanele Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene, dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Ulterior, misiunea de urmărire și interceptare a fost preluată de aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române. Unul dintre avioanele românești a decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești și a reușit să distrugă drona cu o rachetă.
Potrivit informațiilor prezentate de Ministerul Apărării, aparatul fără pilot ar fi parcurs o distanță importantă deasupra teritoriului României. În tot acest timp, militarii au încercat să identifice un moment în care neutralizarea țintei să nu pună în pericol localitățile, infrastructura sau persoanele aflate la sol.
Avioanele Eurofighter au încercat primele să lovească drona
Generalul Gheorghe Maxim, comandantul operațiunii, a declarat că avioanele italiene au primit ordinul de a angaja ținta după ce aceasta a fost declarată ostilă.
Unul dintre aeronavele Eurofighter Typhoon a lansat o rachetă în direcția dronei. Proiectilul nu a lovit însă aparatul, iar motivele pentru care atacul a eșuat nu erau cunoscute în momentul declarațiilor oficiale.
„Acţiunea de astăzi a fost rezultatul cooperării între forţele aeriene române şi forţele aeriene ale Italiei, dislocate în România pentru Serviciul de Poliţie Aeriană. Ţinta aeriană a fost descoperită în afara teritoriului naţional, urmărită pe întreg traiectul de evoluţie de către radarele din Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană. De la intrarea în spaţiul aerian naţional, a fost însoţită permanent de către aeronavele aflate în Serviciul de Luptă, pe prima parte a traiectului de către navele italiene Eurofighter şi pe ultima parte a traiectului de către aeronavele româneşti F – 16. Decizia de angajare a fost luată în timp oportun. Pe traiectul de evoluţie s-a făcut permanent managementul consecinţelor şi s-a ales momentul optim în care aceasta a fost doborâtă”, a explicat Gheorghe Maxim, potrivit Observator.
Oficialul militar a explicat că procedura de atac asupra unei ținte aeriene presupune mai multe etape. Aparatul trebuie identificat vizual, încadrat cu radarul de bord și atacat doar atunci când există suficiente garanții că populația nu va fi pusă în pericol.
Acest proces poate dura, mai ales atunci când ținta traversează regiuni locuite sau se află deasupra unor obiective importante.
Drona a fost declarată țintă aeriană ostilă
Decizia de angajare a fost luată imediat după pătrunderea dronei în spațiul aerian național. Aparatul a fost clasificat drept țintă aeriană ostilă, ceea ce a permis declanșarea procedurilor militare pentru neutralizarea sa.
Centrul de Operații Aeriene s-a aflat permanent în legătură cu Centrul de Operațiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejón, Spania.
Această structură NATO coordonează misiunile de poliție aeriană și răspunsul la amenințările care apar în spațiul aerian al statelor membre din regiune.
Potrivit declarațiilor oficiale, autoritățile române și structurile NATO au analizat traseul dronei, altitudinea de zbor, viteza și zonele pe care urma să le traverseze.
În același timp, militarii au evaluat posibilele consecințe ale unei lansări de rachetă. Resturile dronei și ale muniției puteau provoca pagube în cazul în care aparatul ar fi fost lovit deasupra unei localități.
Din acest motiv, comanda operațiunii a urmărit alegerea unui moment în care intervenția să se desfășoare deasupra unei regiuni fără populație.
Un F-16 românesc a reușit să neutralizeze aparatul
După tentativa nereușită a avionului italian, urmărirea dronei a fost continuată de aeronavele F-16 românești.
Unul dintre piloții români a lansat o rachetă care a lovit ținta. Drona s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din apropierea localității Padina, în județul Buzău.
Momentul atacului a fost ales după o analiză permanentă a riscurilor. Militarii au urmărit ca resturile aparatului să nu cadă peste case, drumuri, linii electrice sau alte obiective importante.
Generalul Gheorghe Maxim a precizat că decizia de angajare a fost luată la momentul considerat optim.
„Decizia de angajare a ţintei a fost luată imediat după pătrundere în spaţiul aerian naţional. A fost declarată ţintă aeriană ostilă. Centrul de operaţii aeriene a fost în permanentă legătură cu Centrul de Operaţiuni Aeriene Combinate al NATO de la Torrejón. Decizia de angajare comportă mai multe acţiuni, printre care este absolut necesară identificarea vizuală a ţintei la momentul oportun, după care încadrarea acesteia cu radarul de bord şi angajarea doar în zonele în care nu exită niciun pericol pentru populaţie şi obiectivele de teritoriu (…) Aeronavele italiene au angajat ţinta, au tras şi probabil, nu putem să estimăm, din ce motiv racheta lansată de avionul Eurofighter italian nu a lovit ţinta”, a spus Gheorghe Maxim.
Acesta a subliniat că misiunea a reprezentat rezultatul cooperării dintre forțele aeriene române și cele italiene.
Operațiunea a fost coordonată între România, Italia și NATO
Forțele Aeriene Italiene participă la misiuni de poliție aeriană în România, în cadrul măsurilor NATO de protejare a flancului estic.
Avioanele Eurofighter Typhoon sunt dislocate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu și pot interveni atunci când sunt identificate aeronave neautorizate sau alte amenințări în apropierea spațiului aerian românesc.
În cazul dronei doborâte vineri, avioanele italiene au fost primele care au intrat în contact direct cu ținta după pătrunderea acesteia în România.
Identificarea vizuală a fost obligatorie
Înaintea atacului, piloții au fost obligați să identifice vizual aparatul. Această procedură este esențială pentru a confirma natura țintei și pentru a exclude posibilitatea ca aceasta să fie o aeronavă civilă sau un aparat aflat într-o situație de urgență.
După identificare, drona a fost încadrată cu radarul de bord. Piloții au primit apoi permisiunea de a deschide focul atunci când condițiile de siguranță au fost îndeplinite.
Aceste reguli au rolul de a limita riscul producerii unor victime sau al unor pagube materiale.
În cazul unei drone aflate în mișcare, misiunea poate fi deosebit de dificilă. Dimensiunea redusă a aparatului, altitudinea și viteza pot afecta capacitatea unei rachete de a lovi ținta.
Un elicopter IAR 330 a fost ridicat de la sol
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a precizat că în operațiune a fost implicat și un elicopter IAR 330.
Aparatul a fost ridicat de la sol pentru a sprijini misiunea și pentru a contribui la supravegherea zonei.
Elicopterele pot fi folosite în astfel de situații pentru observarea țintei la altitudine redusă, pentru transmiterea de informații sau pentru verificarea regiunii în care se prăbușesc resturile aparatului.
Generalul Gheorghiță Vlad a mai precizat că decizia finală de doborâre a fost luată de Centrul NATO de Operațiuni Aeriene Combinate de la Torrejón.
Cooperarea cu structurile NATO a fost menținută pe întreaga durată a misiunii, de la detectarea dronei până la neutralizarea sa.
Intervenția a durat mai mult de o oră
Drona a fost doborâtă la peste o oră de la pătrunderea sa în spațiul aerian național.
Durata operațiunii a fost explicată prin necesitatea urmăririi permanente a aparatului și a identificării unei zone sigure pentru lansarea rachetei.
În astfel de misiuni, rapiditatea intervenției trebuie să fie echilibrată cu protejarea populației. Doborârea imediată a unei drone deasupra unui oraș sau a unei localități poate produce riscuri suplimentare.
Resturile aparatului pot cădea pe clădiri, drumuri sau vehicule, iar combustibilul și componentele explozive pot provoca incendii.
Din acest motiv, autoritățile au urmărit traseul dronei până când aceasta a ajuns într-o zonă în care atacul putea fi executat cu riscuri minime.
Zona în care a căzut drona urmează să fie cercetată
După doborârea aparatului, autoritățile militare urmează să cerceteze zona în care au căzut resturile.
Componentele dronei pot oferi informații despre modelul aparatului, proveniența sa, sistemele de navigație și încărcătura transportată.
Specialiștii pot analiza, de asemenea, dacă drona avea o misiune de supraveghere, transporta armament sau fusese programată să lovească o anumită țintă.
Accesul în regiunea în care au fost identificate resturile poate fi restricționat până la finalizarea operațiunilor de recuperare și verificare.
Autoritățile recomandă populației să nu atingă eventualele fragmente găsite la sol. Unele componente pot conține combustibil, materiale toxice sau dispozitive explozive care nu s-au activat.
Prima intervenție de acest tip evidențiază rolul poliției aeriene
Operațiunea desfășurată vineri arată modul în care funcționează sistemul integrat de apărare aeriană al României și al NATO.
Radarele militare identifică țintele, centrele de comandă analizează pericolul, iar aeronavele de luptă sunt ridicate pentru interceptare.
În această situație, misiunea a presupus colaborarea dintre piloți români și italieni, precum și coordonarea cu centrul NATO din Spania.
Chiar dacă primul atac nu a reușit, drona a rămas sub supraveghere și a fost neutralizată ulterior de aeronava românească.
Reprezentanții Armatei au subliniat că piloții și personalul aflat la sol au respectat procedurile, iar momentul doborârii a fost ales astfel încât intervenția să nu pună în pericol populația.
Misiunea va fi analizată în detaliu pentru a stabili motivele pentru care racheta lansată de avionul italian a ratat și pentru a evalua eficiența operațiunii comune.
Sursa foto: Anten3 CNN
