Mirela Loșniță
O bacterie extrem de periculoasă, cunoscută pentru capacitatea sa de a provoca sindromul șocului toxic streptococic (STSS), face ravagii în Japonia și a ajuns să fie prezentă și în România. Deși autoritățile japoneze sunt în alertă, în România situația este sub control, potrivit declarațiilor managerului Spitalului „Victor Babeș” din Capitală, Simin Aysel Florescu.
În Japonia, bacteria care provoacă STSS a determinat un număr alarmant de cazuri și decese
Ministerul Sănătății din Japonia a raportat 977 de cazuri de STSS până la data de 2 iunie, dintre care aproximativ 77 de persoane au murit între lunile ianuarie și martie. Rata mortalității pentru această infecție poate ajunge până la 30%, ceea ce subliniază gravitatea situației .
În România, managerul Spitalului „Victor Babeș”, Simin Aysel Florescu, a declarat că deși bacteria este prezentă și în țara noastră, frecvența bolii este sporadică și nu reprezintă o amenințare majoră.
”Nu cred că reprezintă o amenințare pentru noi, în acest moment. De ce vă spun? Nu este ceva nou. Infecțiile streptococice nu sunt ceva nou nicăieri în lume.
Acest sindrom al şocului toxic streptococic apare, de obicei, fiind precedat de infecțiile streptococice invazive cutanate. (…) Au existat şi în România şi există şi în continuare.
Noi am avut, în urmă cu ceva ani, înainte de pandemie, un pacient în terapie intensivă, 20 de ani avea, cu sindrom de şoc toxic streptococic, cu rash-ul acela specific, cu descuamare, cu stare septică evidentă, a necesitat terapie intensivă, şi care a scăpat. Deci nu este o boală nouă”, a afirmat Simin Aysel Florescu într-o emisiune difuzată de Medika TV, citată de news.ro.
Ce este sindromul șocului toxic streptococic
STSS este o infecție bacteriană rară, dar extrem de gravă, cauzată în principal de streptococul de tip A. Această bacterie poate produce o toxină care îi permite să acceseze fluxul sanguin, provocând simptome severe și potențial fatale. Infecția se poate dezvolta rapid, cu simptome inițiale precum febră, dureri musculare și vărsături. Pe măsură ce boala progresează, pacienții pot experimenta scăderea bruscă a tensiunii arteriale, edeme și insuficiență multiplă de organe .
Simptomele STSS pot include:
- Febră ridicată
- Umflarea rapidă a membrelor
- Dureri musculare severe
- Vărsături
- Scăderea tensiunii arteriale
- Insuficiență multiplă de organe
Debutul rapid al simptomelor face imperios necesară prezentarea imediată la medic la primele semne de boală. Tratamentul prompt este esențial pentru a preveni evoluția fatală a infecției .
Streptococul de tip A, responsabil pentru STSS, poate provoca și alte infecții severe, inclusiv fasceită necrozantă, cunoscută popular drept „bacteria care se hrănește cu carne.” Aceasta poate duce la pierderea membrelor și necesită intervenție medicală de urgență. Cei mai vulnerabili sunt pacienții cu afecțiuni preexistente care le compromit sistemul imunitar, cum ar fi cancerul sau diabetul .
„Chiar și cu tratament, STSS poate fi mortal. Din 10 persoane cu STSS, până la trei persoane mor din cauza infecției”, spun reprezentanții Centrului SUA pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
În România, cazurile de STSS sunt rare, iar autoritățile sanitare monitorizează constant situația
Simin Aysel Florescu a menționat un caz dinainte de pandemie, unde un pacient de 20 de ani a fost tratat cu succes pentru sindromul șocului toxic streptococic la terapie intensivă. Acest caz arată că, deși boala este rară, sistemul medical din România este capabil să gestioneze astfel de infecții grave .
Igiena adecvată și monitorizarea atentă a simptomelor sunt esențiale pentru prevenirea infecțiilor streptococice. Este crucial să ne prezentăm la medic la apariția oricăror leziuni cutanate sau simptome suspecte. De asemenea, păstrarea unui stil de viață sănătos și gestionarea corectă a afecțiunilor cronice pot reduce riscul de infecții severe .
Bacteria care provoacă sindromul șocului toxic streptococic este o amenințare gravă, dar rară, atât în Japonia, cât și în România. Cu toate acestea, prin monitorizare atentă, igienă adecvată și tratament prompt, riscurile pot fi gestionate eficient. Rămâne esențial să fim informați și pregătiți să reacționăm rapid la primele semne de infecție, protejând astfel sănătatea noastră și a celor dragi .
