Un caz dramatic a zguduit recent sistemul medical românesc și a stârnit un val de îngrijorare în rândul părinților. Un copil în vârstă de doi ani și jumătate, operat inițial la Spitalul Județean din Constanța, a murit la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București, după ce starea sa s-a degradat sever în urma intervenției chirurgicale. Tragedia vine pe fondul altor incidente grave semnalate în aceeași unitate medicală din Constanța, în ultimele săptămâni.
Băieţelul de doi ani şi jumătate, aflat în moarte cerebrală la Spitalul Judeţean Constanţa, a murit
Copilul fusese diagnosticat cu volvulus intestinal, o afecțiune extrem de gravă care presupune răsucirea intestinului și care necesită intervenție chirurgicală de urgență pentru a evita complicații fatale. Deși operația a fost realizată, evoluția postoperatorie a fost una nefavorabilă. Starea micuțului s-a agravat rapid, acesta dezvoltând septicemie și insuficiențe multiple de organ, semne clare ale unei infecții generalizate severe.
Ulterior, copilul a fost transferat la București, la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, însă medicii nu au mai reușit să îi salveze viața. Potrivit informațiilor medicale analizate ulterior, au existat deficiențe majore în monitorizarea postoperatorie și în intervenția rapidă asupra complicațiilor apărute. Specialiștii au semnalat întârzieri în evaluarea stării copilului și în administrarea tratamentului adecvat într-un moment critic al evoluției sale.
Cazul nu este singular. În aceeași perioadă, alte două situații extrem de grave au fost raportate la Spitalul Județean din Constanța, ambele implicând pacienți pediatrici. Pe lângă băiețelul de doi ani și jumătate, o fetiță de șase ani a ajuns în stare de moarte cerebrală după o intervenție chirurgicală pentru apendicită. Aceste evenimente au ridicat semne serioase de întrebare privind modul în care sunt gestionate cazurile grave în unitatea medicală.
Acesta nu a beneficiat de un consult neurochirurgical, după operație
Analiza medicală a cazului băiețelului decedat arată că, în primele trei zile după operație, acesta nu a beneficiat de un consult neurochirurgical, deși starea sa ar fi impus o astfel de evaluare.
Mai mult, supravegherea pacientului în secția de terapie intensivă ar fi fost insuficientă, iar prezența fizică a medicului de gardă nu a fost constantă. Comunicarea s-ar fi realizat, în unele momente, exclusiv prin mesaje electronice, lipsa unei evaluări directe fiind considerată un factor important în agravarea situației.
Un alt element critic semnalat în documentele medicale este intervalul mare de timp scurs între prezentarea copilului la Unitatea de Primire Urgențe și efectuarea intervenției chirurgicale.
Micuțul a ajuns la UPU, însă operația a avut loc abia după aproximativ nouă ore. În acest interval, evaluările s-au concentrat pe simptome considerate secundare, iar investigațiile imagistice esențiale, precum tomografia computerizată, nu au fost efectuate imediat, deși ar fi putut oferi rapid informații decisive despre gravitatea afecțiunii.
Decesul copilului a fost confirmat public printr-un mesaj emoționant transmis de Ghiulfer-Aisun Ismail: „Cu profundă durere vă aducem la cunoștință că Denis, băiețelul de doar 2 ani și jumătate, aflat în moarte cerebrală, s-a stins din viață în cursul nopții trecute”.
Acest caz readuce în prim-plan problemele legate de gestionarea urgențelor medicale pediatrice, de monitorizarea postoperatorie și de responsabilitatea actului medical. Autoritățile sunt așteptate să analizeze în detaliu circumstanțele tragediei și să stabilească eventuale responsabilități, în timp ce părinții cer răspunsuri clare și măsuri care să prevină repetarea unor astfel de drame.






















