Georgescu Dragos
În inima Munților Țarcu, acolo unde natura a reușit în ultimele decenii să reînnoade firul unei povești aproape pierdute, s-a produs o tragedie care a tulburat comunitatea locală, autoritățile și toți cei care privesc cu emoție povestea zimbrului – cel mai mare mamifer terestru al Europei. Douăzeci și unu de exemplare au fost descoperite moarte în arealul zimbrilor, iar primele analize au arătat că motivul dispariției lor a fost o infestare parazitară masivă, asociată cu bacterii periculoase.
Tragedie în Banat. 21 de zimbrii au fost găsiți morți în Munții Țarcu. De ce au murit animalele protejate în România
Vestea a fost dată publicității de Radio România Reșița și a generat un val de tristețe și îngrijorare. Zimbrul nu este doar un animal, ci un simbol al rezistenței și al renașterii naturii în România. Pierderea a 21 de exemplare înseamnă mai mult decât o statistică biologică – este o rană în povestea unui program de repopulare privit până acum ca un succes european.
Potrivit autorităților locale, primele cadavre au fost găsite în arealul zimbrilor de la Armeniș, zona centrală a programului de reintroducere din Munții Țarcu. Imediat, Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Caraș-Severin a trimis o echipă de specialiști pentru a investiga cauzele morții.
Medicul veterinar Pavel Borchescu, directorul instituției, a explicat că examenele necropsice și analizele de laborator realizate ulterior la Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală din București au arătat fără dubiu că animalele au fost victimele unei infestări parazitare masive. La testele bacteriologice au fost izolate specii precum Clostridium perfringens și streptococi, agenți patogeni care, asociați cu paraziți interni, pot provoca moartea rapidă a animalelor mari.
„În total, au fost identificate 21 de cadavre de zimbri. Două au fost trimise la neutralizare într-o unitate autorizată, iar celelalte 19 au fost îngropate în condiții de siguranță. Operațiunea s-a încheiat la 19 septembrie 2025, iar de atunci nu au mai fost raportate cazuri noi”, a declarat medicul veterinar.
Pentru a preveni răspândirea agenților patogeni și atragerea altor animale mari, precum urșii sau lupii, autoritățile au decis neutralizarea rapidă a cadavrelor. O parte au fost incinerate la Arad, iar restul au fost îngropate pe raza comunei Armeniș, conform protocoalelor sanitare stricte.
Reacțiile comunității și ale autorităților
Prefectul de Caraș-Severin, Ioan Dragomir, cel care a coordonat gestionarea situației, a încercat să transmită un mesaj de echilibru și speranță. „Până acum, ne mândream cu acest experiment reușit. ONG-urile care s-au ocupat de aducerea și monitorizarea zimbrilor spun că și astăzi proiectul este privit ca un succes la nivel european. Este adevărat că pierderea a 21 de exemplare reprezintă o problemă, dar situația devine critică doar dacă rata mortalității depășește 10-15% din populația totală. În prezent, există aproximativ 300 de zimbri în libertate”, a declarat acesta pentru Radio România Reșița.
Mesajul prefectului are rolul de a liniști temerile. Într-adevăr, pierderea este dureroasă, dar populația de zimbri din Munții Țarcu rămâne stabilă, iar în ansamblu, proiectul de reintroducere continuă să fie considerat o reușită.
Zimbrul (Bison bonasus), cel mai mare mamifer terestru al Europei, este un animal impresionant, care poate ajunge la aproape două tone în greutate și la doi metri înălțime la greabăn. Istoria sa este strâns legată de pădurile României, însă la începutul secolului XX specia a fost adusă la un pas de dispariție. În libertate, mai rămăseseră doar câteva exemplare izolate, iar supraviețuirea ei a fost posibilă doar prin menținerea unor indivizi în grădini zoologice și rezervații.
Prin programe internaționale de reintroducere, România a redevenit în ultimele decenii unul dintre bastioanele speciei. Munții Țarcu, Banatul Montan și județul Neamț sunt astăzi zone în care zimbrii trăiesc din nou în libertate, devenind nu doar o atracție turistică, ci și o verigă vitală pentru echilibrul ecosistemelor.
Zimbrul este considerat un „arhitect al naturii”. Prin modul său de a pășuna, de a rupe crengi sau de a se deplasa, influențează structura pădurilor și pajiștilor, contribuind la diversitatea speciilor vegetale și la menținerea habitatelor pentru alte animale.
O pierdere simbolică și ecologică
Moartea a 21 de zimbri nu înseamnă doar o cifră seacă. Fiecare exemplar dispărut înseamnă ani de eforturi investiți în aclimatizare, monitorizare și protejare. Programele de repopulare presupun colaborarea dintre ONG-uri, autorități locale, comunități și instituții internaționale. Fiecare zimbru este urmărit atent, iar pierderea lor reprezintă o lovitură pentru toți cei implicați.
Totuși, specialiștii atrag atenția că mortalitatea naturală, fie cauzată de boli, fie de factori externi, este un fenomen inevitabil în orice populație sălbatică. Important este ca proporția să nu depășească un prag critic. În cazul de față, rata de mortalitate se menține la aproximativ 7% din populația totală, ceea ce nu pune în pericol stabilitatea generală a grupului.
Analizele efectuate la București au stabilit clar că nu a fost vorba de o otrăvire sau de un act intenționat. Acest lucru a liniștit temerile legate de posibile acțiuni de braconaj sau sabotaj. Infestarea parazitară masivă și prezența bacteriilor identificate explică decesul rapid al celor 21 de animale.
Deocamdată, nu este clar de ce paraziții au avut un impact atât de devastator asupra acestor exemplare, dar ipotezele includ slăbirea sistemului imunitar din cauza factorilor de stres, densitatea crescută în anumite areale sau condițiile climatice care au favorizat înmulțirea agenților patogeni.
Specialiștii veterinari continuă să monitorizeze situația și să analizeze mediul înconjurător, pentru a preveni reapariția unui astfel de episod.
Zimbrul, mândria Banatului
Banatul Montan s-a mândrit în ultimele două decenii cu reintroducerea zimbrului în sălbăticie. Proiectele derulate de ONG-uri precum WWF România și Rewilding Europe au transformat Munții Țarcu într-un simbol al conservării biodiversității. Comunitățile locale au descoperit în zimbru nu doar un simbol ecologic, ci și o resursă pentru dezvoltarea turismului durabil.
Turiști din întreaga Europă vin să vadă zimbrii în libertate, să participe la expediții ghidate și să descopere frumusețea unui animal considerat dispărut din sălbăticia României timp de peste două secole. Această poveste de succes a adus recunoaștere internațională și a pus Banatul pe harta destinațiilor ecoturistice de top.
