Bill Gates a dezvăluit recent care va fi este viitorul energiei. Miliardarul american investește masiv într-o tehnologie nucleară revoluționară, care promite siguranță, eficiență și emisii scăzute de carbon, și anume reactoarele Natrium, care pot înlocui combustibilii fosili. Primele centrale sunt deja în construcție în SUA, iar industria globală se reconfigurează. Concurența vine din China și Rusia, dar SUA mizează pe inovație și sprijin guvernamental. Energiile regenerabile rămân importante, dar reactoarele avansate par să devină piesa lipsă din tranziția verde.
Natrium, pariul nuclear al lui Bill Gates pentru viitorul planetei
Când vine vorba de energie curată, majoritatea oamenilor se gândesc la panouri solare sau turbine eoliene. Dar Bill Gates vede lucrurile altfel. Fondatorul Microsoft mizează pe o soluție nucleară de ultimă generație, care ar putea schimba complet modul în care producem energie electrică.
Tehnologia se numește Natrium. A fost dezvoltată de compania TerraPower, pe care Gates a fondat-o și finanțat-o, iar avantajele sale sunt deja discutate în cercurile științifice și politice. Proiectul se bazează pe utilizarea sodiului lichid pentru răcirea reactorului, în loc de apă, ceea ce reduce semnificativ riscurile și crește eficiența.
„Avem nevoie de energie curată, accesibilă, constantă și sigură. Natrium este răspunsul nostru”, a spus Gates în repetate rânduri, potrivit capital.ro.
Spre deosebire de reactoarele tradiționale, care funcționează la presiuni mari și pot deveni instabile în condiții extreme, Natrium funcționează la presiuni joase și oferă un control mai bun asupra temperaturii.
În plus, reactoarele sunt proiectate să stocheze energie cu ajutorul sării topite, un avantaj major pentru completarea intermitențelor din producția eoliană sau solară.
Prima centrală Natrium este în construcție
TerraPower construiește în prezent prima centrală Natrium în statul Wyoming, un proiect pilot susținut financiar și logistic de guvernul federal american. Costul estimat este de 4 miliarde de dolari, dar jumătate din sumă va fi acoperită printr-o subvenție guvernamentală.
Planul este ca această centrală să fie finalizată până în 2028, urmând să intre în funcțiune completă în 2030. Instalația va putea alimenta până la 400.000 de gospodării, cu o capacitate totală de 345 megawați de electricitate stabilă.
Costul unei centrale de acest tip este estimat la 1 miliard de dolari, semnificativ mai mic decât cel al reactoarelor nucleare tradiționale, care pot ajunge și la 20 de miliarde.
„Natrium oferă un echilibru între cost, siguranță și eficiență pe care nu l-am mai avut în energie nucleară”, spun inginerii implicați în proiect.
Pe lângă faptul că produce energie, centrala are și capacitate de stocare, ceea ce înseamnă că poate prelua excesul din sursele regenerabile și îl poate elibera atunci când este nevoie, compensând dezechilibrele din rețea.
Tehnologie avansată. Este lumea pregătită pentru o renaștere nucleară?
Chiar dacă Natrium promite siguranță crescută și eficiență, energia nucleară rămâne un subiect controversat. Dezastrul de la Fukushima, din 2011, a lăsat urme adânci în conștiința publică globală. Multe comunități eco-conștiente sunt reticente la orice formă de energie nucleară, indiferent cât de avansată ar fi.
Teama de scurgeri radioactive, deșeuri nucleare sau atacuri cibernetice asupra reactoarelor este reală și justificată. TerraPower susține însă că aceste riscuri sunt semnificativ reduse în cazul noii tehnologii.
„Reactoarele Natrium sunt concepute pentru a fi intrinsec sigure. În cazul unui incident, sistemul se oprește automat, fără intervenție umană”, explică reprezentanții companiei.
Reactoarele folosesc uraniu îmbogățit până la 20%, ceea ce le permite să producă mai multă energie cu mai puțin combustibil. De asemenea, produc mai puține deșeuri, iar sistemele de stocare sunt integrate în construcție.
SUA, China și Rusia vor să domine sectorul reactoarelor avansate
Bill Gates și TerraPower nu sunt singurii jucători pe această piață emergentă. China și Rusia lucrează deja la propriile versiuni de reactoare avansate, cu scopul declarat de a le exporta către alte țări în curs de dezvoltare.
În acest moment, Statele Unite încearcă să-și păstreze leadershipul tehnologic, investind masiv în cercetare și infrastructură.
Inițial, TerraPower a încercat să dezvolte un reactor în parteneriat cu compania națională chineză de energie nucleară, dar proiectul a fost abandonat după restricțiile impuse de administrația Trump asupra transferului de tehnologie nucleară către China.
„Competiția este dură. Dar inovația americană are șansa să creeze un nou standard global în materie de energie nucleară”, spun experții.
Pe de altă parte, Japonia rămâne în umbră, după ce a închis în 2016 controversatul proiect Monju, un reactor cu sodiu lichid care a eșuat din cauza problemelor de siguranță, accidentelor și mușamalizărilor repetate. Costul proiectului: 8,5 miliarde de dolari.
În prezent, Japonia rămâne precaută, iar încrederea publicului în energia nucleară este aproape inexistentă.
O soluție de tranziție sau viitorul real al energiei?
Întrebarea esențială este dacă Natrium și alte tehnologii nucleare avansate sunt doar o soluție de tranziție până la maturizarea completă a energiilor regenerabile, sau dacă reprezintă viitorul propriu-zis al energiei globale.
Energia solară și eoliană sunt mai ieftine și mai curate, dar sunt intermitente. Nu funcționează constant și nu oferă stabilitate în rețea fără o infrastructură solidă de stocare.
În acest context, reactoarele Natrium pot juca rolul de stabilizator al rețelei, completând golurile lăsate de regenerabile. În plus, spre deosebire de centralele pe gaze naturale sau cărbune, nu emit CO₂ în atmosferă.
„Fără o sursă stabilă și constantă, tranziția energetică nu poate fi completă. Natrium oferă exact asta”, spune Bill Gates.
Pe termen mediu, este posibil să vedem un mix energetic compus din: energie solară, eoliană, stocare pe bază de baterii și centrale nucleare avansate de tip Natrium.
Dacă proiectul din Wyoming va avea succes, TerraPower va putea replica modelul în alte state americane și chiar în Europa. Costurile mai mici, timpul de construcție redus și siguranța operațională pot convinge inclusiv țările sceptice.