Luni, în a doua zi de Paște, întreaga lume catolică și creștină a fost cuprinsă de doliu: Papa Francisc, Suveranul Pontif născut Jorge Mario Bergoglio în Argentina, s-a stins din viață la vârsta de 88 de ani, la Vatican. Moartea sa marchează sfârșitul unui pontificat de peste 12 ani, definit prin reforme curajoase, apropiere de oameni și o viziune profund umanistă asupra misiunii Bisericii.
Papa Francisc, bolnav de mai multă vreme și aflat într-o lungă perioadă de convalescență după o infecție respiratorie severă, a participat pentru ultima dată în public duminică, la slujba de Paște, unde a binecuvântat mulțimea și le-a urat credincioșilor „Paște fericit”.
Odată cu trecerea în neființă a Suveranului Pontif, Biserica Catolică declanșează un set de proceduri tradiționale stricte, rafinate de-a lungul secolelor, care reglementează tranziția spre alegerea unui nou Papă.
Confirmarea decesului Papei Francisc și primele momente de doliu
După anunțul oficial al Vaticanului privind moartea Papei Francisc, a intrat în scenă Camerlengo-ul, cardinalul Kevin Farrell. El este responsabil de confirmarea formală a decesului și de notificarea Colegiului Cardinalilor. Tot în atribuțiile Camerlengo-ului intră distrugerea inelului papal – simbolul autorității – și sigilarea apartamentelor pontificale.
Odată realizate aceste proceduri, a fost activată perioada de doliu numită Novendiale, care durează nouă zile. În fiecare zi, în întreaga lume catolică, vor avea loc slujbe de rugăciune și Liturghii de Requiem, în amintirea și cinstirea Papei Francisc.
Funeraliile Papei Francisc și locul său de odihnă
Potrivit deciziilor luate chiar de Papa Francisc înainte de moarte, funeraliile vor avea loc între patru și șase zile după deces, cel mai probabil în Piața Sfântul Petru sau în Bazilica Sfântul Petru. Însă, spre deosebire de tradiția clasică, trupul său nu va fi îmbălsămat și nu va fi expus pe un catafalc, ci așezat simplu într-un sicriu deschis, fără fast excesiv.
Sfântul Părinte a refuzat multe dintre practicile arhaice ale Vaticanului. A cerut să fie înmormântat într-un singur sicriu, din lemn și zinc, fără straturi multiple, așa cum se obișnuia în trecut. De asemenea, Francisc a optat pentru un mormânt mai simplu și a ales să fie îngropat la Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, una dintre bisericile sale preferate, renunțând astfel la tradiția înmormântării în Grotele Vaticanului.
În timpul slujbei de înmormântare, în Piața Sfântul Petru, decanul Colegiului Cardinalilor, Giovanni Battista Re, va conduce ceremonia. Sute de mii de oameni, lideri politici și religioși din întreaga lume sunt așteptați să participe la acest moment solemn.
Ce urmează: Sede Vacante și alegerea unui nou papă
Odată cu decesul Papei Francisc, Vaticanul a intrat în perioada Sede Vacante – momentul în care scaunul papal este considerat vacant. În această perioadă, nicio decizie majoră nu poate fi luată în numele Bisericii. Administrarea curentă este asigurată temporar de Colegiul Cardinalilor, însă fără posibilitatea de a adopta noi politici sau reforme.
După înmormântare, în termen de două-trei săptămâni, va fi convocat Conclavul – adunarea extrem de secretă a cardinalilor electori, desfășurată în Capela Sixtină. Aproximativ 120 de cardinali sub 80 de ani vor avea drept de vot. Vor trebui să ajungă la un consens printr-un proces de vot secret, fiecare rundă de vot fiind urmată de arderea buletinelor pentru a semnala rezultatul: fum negru pentru niciun rezultat, fum alb pentru alegerea unui nou papă.
Acest proces, închis publicului, a fost adesea plin de tensiuni. Conclavul care l-a ales pe Papa Francisc în 2013 a durat aproximativ 24 de ore, însă istoria consemnează și conclavuri care au durat luni sau chiar ani.
Moștenirea spirituală a Papei Francisc
Papa Francisc rămâne în istorie nu doar ca primul papă latino-american, ci și ca un lider profund angajat în reformarea Bisericii. De la promovarea incluziunii persoanelor LGBT+ și implicarea activă în combaterea abuzurilor sexuale din interiorul Bisericii, până la simplificarea ritualurilor și încurajarea transparenței financiare la Vatican, pontificatul său a fost marcat de curaj, deschidere și compasiune.
Prin gesturile sale modeste – precum alegerea de a circula cu un automobil simplu sau de a locui în reședința Sfânta Marta și nu în apartamentele pontificale de lux – Papa Francisc a reușit să transmită lumii imaginea unui lider umil, apropiat de cei mulți și suferinzi.
Un final marcat de demnitate și simplitate
Ultimele dorințe ale Papei Francisc reflectă întreaga sa filozofie de viață: o înmormântare sobră, fără bogății inutile, fără tradiții opulente. Sicriul simplu, alegerea bazilicii Santa Maria Maggiore și dorința de a rămâne aproape de oameni chiar și după moarte vorbesc despre un papă care a înțeles profund sensul smereniei.
În timpul slujbei, un rogito – un document de 1.000 de cuvinte care va descrie viața și realizările pontificatului său – va fi sigilat împreună cu trupul său. Aceasta va fi ultima mărturie oficială a moștenirii lăsate de Papa Francisc.
Un nou început pentru Biserica Catolică
După Novendiale și Conclav, un nou papă va fi ales pentru a conduce Biserica Catolică. Numele posibililor succesori sunt deja vehiculate: cardinali precum Pietro Parolin, Fridolin Ambongo Besungu sau Peter Erdo sunt considerați favoriți. Indiferent de cine va prelua această funcție, moștenirea lui Francisc va rămâne un punct de referință pentru viitorul Bisericii.
Un lider care a renunțat la fast, a pus compasiunea mai presus de dogmă și a redat Bisericii imaginea unei instituții vii, vibrante, aproape de oameni.
Papa Francisc nu a fost doar un pontif, ci o lumină călăuzitoare într-o lume adesea întunecată de conflicte, nedreptăți și indiferență.