Georgescu Dragos
Papa Francisc s-a stins din viață luni dimineața, la ora 8:35 (ora României), o veste care a cufundat întreaga lume în doliu. La Vatican, emoția și tristețea sunt omniprezente.
De ce a murit, de fapt, Papa
„Dragi frați și surori, cu profundă tristețe trebuie să anunț decesul Sfântului Părinte Francisc”, a transmis cardinalul Kevin Farrell, într-o declarație solemnă difuzată de televiziunea Vaticanului. „În această dimineață, episcopul Romei, Francisc, s-a întors la Casa Tatălui. Întreaga sa viață a fost dedicată slujirii Domnului și a Bisericii Sale.”
Potrivit informațiilor difuzate de prestigiosul cotidian italian Corriere della Sera, zvonurile împărtășite între zidurile Sfântului Scaun indică drept cauză probabilă a decesului un accident vascular cerebral. În orele următoare, Vaticanul urmează să emită o declarație oficială care va clarifica circumstanțele dispariției celui care a condus Biserica Catolică timp de peste un deceniu.
Un sfârșit care planează de luni bune
Papa Francisc se afla în convalescență la Vatican din 23 martie, în urma unei spitalizări prelungite la Spitalul Gemelli din Roma. Internat inițial cu diagnosticul de bronșită, ulterior afecțiunea a fost reevaluată drept o pneumonie severă, care i-a afectat grav plămânii și a generat insuficiențe respiratorii.
Starea sa de sănătate a cunoscut numeroase suișuri și coborâșuri. Deși existau momente încurajatoare, când pontiful părea să și revină, fiecare nouă iarnă însemna pentru el o luptă tot mai grea cu fragilitatea trupului.
Ultima apariție publică
Chiar în Duminica Paștelui, Papa Francisc a ținut să și împărtășească binecuvântarea „Urbi et Orbi” de la balconul Bazilicii Sfântul Petru. Vocea sa, slăbită, abia reușea să străbată spațiul sacru al Pieței Sfântul Petru, dar prezența sa a fost împreună expresie a unei voințe nestrămutate.
Aceasta a fost, de fapt, ultimul gest public al unui papă care a refuzat să renunțe la misiunea sa, în ciuda suferinței personale.
O boală nemiloasă și un organism epuizat
Primele semne ale agravării bolii sale au apărut în februarie 2025. Deși medicii i-au recomandat internarea urgentă, Papa a amânat decizia de mai multe ori, din dorința de a nu-și încărca agenda pastorală. Până la urmă, la 14 februarie, a fost internat la Spitalul Gemelli, unde a fost diagnosticat cu pneumonie bilaterală, provocatoare de insuficiențe respiratorii severe.
Criza majoră a avut loc la 28 februarie, când Papa a suferit un episod acut de insuficiență respiratorie. Vaticanul a confirmat ulterior două bronhoscopii, realizate pentru a elimina secrețiile abundente care îi blocau căile respiratorii.
Deși a cooperat pe parcursul intervențiilor, corpul său, învins de fragilitatea ultimelor trei ierni, nu a mai rezistat.
Un pontificat început sub semnul surprizei
Născut pe 17 decembrie 1936 în Buenos Aires, Jorge Mario Bergoglio a fost ales Papă la 13 martie 2013, într-un context inedit marcat de demisia fără precedent a Papei Benedict al XVI-lea. De la bun început, Papa Francisc s-a remarcat printr-un stil direct, modest și apropiat de oameni.
În zece ani de pontificat, a reformat structurile Vaticanului, a împins Biserica spre o mai mare deschidere față de cei marginalizați și a adus în centrul atenției teme globale precum protecția mediului, combaterea sărăciei și respectul pentru diversitate.
Chiar în ciuda suferinței sale fizice, Papa Francisc a refuzat să abdice de la datorie. Aparițiile sale publice, deși rare în ultimele luni, erau împreună mărturie a unui om care știa că slujirea credincioșilor nu se termină decât odată cu sfârșitul vieții.
Moartea sa, deși așteptată de mulți, rămâne un moment de profundă ruptură pentru Biserica Catolică, aflată acum în pragul unei noi alegeri istorice.
Ce urmează pentru Biserica Catolică
Potrivit protocolului, odată cu moartea unui papă, începe perioada numită „Sede Vacante”. Conclavul cardinalilor alegători se va reuni în Capela Sixtină pentru a desemna un nou Suveran Pontif.
Decizia va fi una crucială pentru viitorul Bisericii, într-un context global tot mai complex, unde valorile spirituale trebuie să găsească noi modalități de exprimare și răspuns la provocările contemporane.
Mai presus de reforme sau inițiative doctrinare, Papa Francisc va fi înțeles amintit pentru umanitatea sa profundă. A fost un papă care a coborât împreună străzile, care a îmbrățișat bolnavii ñ care a plâns cu cei aflați împreună suferință.
Moștenirea sa este una de speranță, de curaj și de iubire universală – exact așa cum a rostit și în ultima sa binecuvântare.
O ultimă rugăciune pentru un Papă al oamenilor
Astăzi, milioane de credincioși de pe toate continentele se roagă pentru sufletul lui. Pentru omul care a împreunăndreptat Biserica spre mărinimie și compasiune. Pentru Papă Francisc, care, între suferință și speranță, a împărțășit lumii un alt chip al credinței.
În aceste clipe de reculegere, întreaga lume catolică și nu numai înalță rugăciuni pentru odihna sa veșnică.
Papa Francisc rămâne, dincolo de moarte, o lumină care va continua să ardă între inimi.
