Saghin Sabrina
Calendar ortodox. În ziua de 22 aprilie, credincioșii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Ierarh Teodor, într-o sărbătoare cu profunde semnificații spirituale, marcată în calendarul ortodox cu cruce roșie.
Această zi coincide și cu Marțea Albă, a treia zi de Paște, moment important din Săptămâna Luminată, în care tradițiile și obiceiurile creștine aduc lumină și bucurie în sufletele credincioșilor.
Calendar ortodox. Cine a fost Sfântul Ierarh Teodor
Sfântul Ierarh Teodor, cunoscut și sub numele de Teodor Sicheotul, a fost originar din Galatia, din satul Sicheon, și a trăit în timpul împăratului Iustinian cel Mare (527–565). Încă din tinerețe, s-a remarcat printr-o viață curată și printr-o profundă evlavie față de Dumnezeu. Locul său preferat de rugăciune era o biserică închinată Sfântului Mucenic Gheorghe, situată pe un munte din apropierea cetății.
Deși ducea o viață monahală încă dinainte de a îmbrăca haina călugărească, Sfântul Teodor a primit tunderea în monahism în timpul unui pelerinaj la Ierusalim, unde a vizitat numeroase mănăstiri. După întoarcerea acasă, s-a retras din nou lângă biserica Sfântului Gheorghe și a fost binecuvântat cu darul vindecării, al clarviziunii și al rugăciunii neîncetate.
Aflându-se înconjurat de mulți ucenici atrași de viața sa duhovnicească, Sfântul Teodor a ridicat o mănăstire închinată patronului său spiritual, Sfântul Gheorghe. După moartea episcopului Timotei, el a fost ales episcop al cetății Anastasiopole, însă, din smerenie, s-a retras mai târziu din această demnitate. Și-a sfârșit viața la mănăstirea pe care o zidise, ajungând la o vârstă înaintată.
Marțea Albă: semnificații și tradiții
A treia zi de Paște, cunoscută și sub numele de Marțea Albă, este o zi de sărbătoare înscrisă cu cruce roșie în calendarul ortodox. Această zi are o semnificație aparte în cadrul Săptămânii Luminate, fiind dedicată bucuriei Învierii și păstrării legăturilor de familie și comunitate.
În tradiția populară, Marțea Albă este o zi în care se evită orice muncă, în special pentru femei. Se obișnuiește ca în această zi să se ofere de pomană pască și vin roșu rămas de la Paște, dar și să se întoarcă vizitele făcute în prima zi a sărbătorii.
Un obicei specific acestei zile este ciocnirea ouălor „dos cu dos” și „coastă cu coastă”, o formă simbolică de întărire a legăturilor de familie și prietenie. De asemenea, în trecut, în unele regiuni, finii aduceau daruri nașilor lor, iar rudele și prietenii se vizitau reciproc într-un gest de comuniune și bucurie.
Tradiția „Umblatului cu pasca”, întâlnită în multe zone din România, își are rădăcinile în vremurile în care creștinii vesteau Învierea Domnului, purtând pasca din casă în casă.
Tot în această zi are loc un ritual important în biserică: uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, pâinea de împărtășanie sfințită în Joia Mare. Agnețul sfărâmat este păstrat pentru împărtășirea bolnavilor pe parcursul întregului an.
Continuarea tradițiilor în Săptămâna Luminată
Săptămâna Luminată continuă cu alte zile pline de semnificații și obiceiuri speciale:
- Miercurea din Săptămâna Luminată este cunoscută sub numele de „Sfânta Mercurie”. În această zi, bărbații mergeau să muncească la câmp, dar femeile aveau interdicție să lucreze, pentru a evita, conform tradiției, atragerea rozătoarelor în casă, ceea ce ar aduce lipsuri și pagube.
- Joia Verde, denumită și „Joia Rea”, este dedicată cinstirii holdelor, grădinilor și grânelor. Munca în această zi era considerată aducătoare de nenoroc, secetă sau dăunători în livezi. În trecut, în această zi avea loc și un ritual al morților: se cărau 44 de găleți de apă, se aprindeau lumânări și apa sfințită era turnată în fântâni pentru protecție și belșug.
- Vinerea Scumpă sau Fântânița este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Legendele populare spun că Maica Domnului a săpat o fântână a cărei apă devenea dătătoare de viață doar în această zi, fiind un simbol al renașterii și al binecuvântării divine. Este o zi plină de har, în contrast direct cu Vinerea Neagră, asociată suferinței și Crucii.
În Vinerea Scumpă, după slujba de seară, în multe sate și orașe are loc sfințirea fântânilor, aducând astfel un nou val de speranță și sănătate asupra comunităților.
Rugăciune pentru a treia zi de Paște
„Stăpâne Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce ne‑ai învrednicit pe noi a trece vremea cinstitului şi dumnezeiescului post de patruzeci de zile, care s‑a însemnat de Tine şi s‑a dat nouă prin Tine. Cel ce ai pus nouă pocăinţă pentru mântuirea sufletelor şi curăţirea trupurilor şi spre izgonirea demonilor. Care ne‑ai arătat nouă spre închinare chipul cinstitei Tale cruci şi ne‑ai dăruit să o sărutăm cu atingerea nevrednicelor noastre buze.
Cel ce ne‑ai învrednicit să auzim de învierea prietenului Tău Lazăr şi de intrarea Ta în Ierusalim, întâmpinat fiind de pruncii evreieşti care grăiau, strigând: osana întru cei de sus; şi să vedem mântuitoarele Tale patimi şi să ne închinăm dumnezeieştii Tale răstigniri, suliţei, trestiei, buretelui, pogorârii celei de pe cruce şi îngropării, şi să ajungem la cinstita şi dumnezeiasca Ta înviere.
Pentru aceea, văzând ziua învierii Tale, cu bucurie strigăm Ţie, Hristoase Dumnezeul nostru, şi împreună cu îngerii, cu arhanghelii, cu heruvimii, cu serafimii, cu toţi sfinţii şi cu preacurata Maica Ta, Te slăvim, lăudându‑Te pe Tine, marele Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Şi acum Te rugăm, Stăpâne, pentru robii Tăi aceştia (N), care vin sub acoperământul casei Tale celei sfinţite, primeşte pocăinţa lor şi‑i iartă pe dânşii, pentru învierea Ta, de mulţimea păcatelor celor nenumărate, ştiute şi neştiute, de voie şi fără de voie; curăţeşte‑i ca pe desfrânata ce plângea, şi ca pe Petru care se lepădase şi plângând cu amar iarăşi l‑ai primit. Primeşte smerenia şi mărturisirea robilor Tăi, precum ai primit pe vameşul care cu suspin se ruga.
Pune frica Ta în inimile lor ca să se teamă de Tine şi să Te iubească din toată inima lor. Dă‑le lor să păzească toate poruncile Tale în toate zilele vieţii lor, umblând după voia Ta. Învredniceşte‑i pe dânşii fără osândă să vină şi să se împărtăşească cu preacuratul Tău Trup şi cu cinstitul Tău Sânge, ca, primindu‑le cu vrednicie, să fie părtaşi împărăţiei Tale, lăudându‑Te şi slăvindu‑Te pe Tine, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte şi cu Preasfântul şi bunul şi de‑viaţă‑făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin”
