Boala celiacă – care sunt simptomele după care o recunoaștem

Boala celiacă rămâne o afecțiune provocatoare din cauza creșterii constante a cunoștințelor care abordează patofiziologia, diagnosticul, managementul și posibilele opțiuni terapeutice.

Citește și

A tacut cat a tacut, dar acum Valentin Sanfira a vorbit deschis despre divort si...

Boala celiacă, cunoscută și sub denumirea de intoleranță la gluten, este o afecțiune cronică a sistemului digestiv cauzată de sensibilitatea la gluten, o proteină solubilă în alcool, găsită în grâu, secară, orz și produsele derivate din aceste cereale. Atunci când persoanele cu boală celiacă consumă alimente care conțin gluten, sistemul lor imunitar reacționează în mod anormal, determinând distrugerea vilozităților intestinale. Vilozitățile sunt structuri mici în formă de deget care acoperă suprafața interioară a intestinului subțire și sunt esențiale pentru absorbția nutrienților din alimente.

În ultimii ani, s-au produs schimbări semnificative în diagnosticul, patogeneza și istoria naturală a acestei afecțiuni, boala suferind o adevărată „metamorfoză” din cauza creșterii constante a numărului de diagnostice identificate, chiar și la pacienții geriatrici. Acest lucru a fost atribuit în principal disponibilității mai mari a testelor de screening sensibile și specifice, care permit identificarea grupurilor de risc pentru această boală și au condus la o creștere semnificativă a diagnosticelor la nivel mondial.

Care sunt cauzele bolii celiace

Cauzele exacte ale bolii celiace nu sunt pe deplin înțelese, dar există o combinație de factori genetici și de mediu care par să joace un rol în dezvoltarea acestei afecțiuni.

Există o asociere puternică între boala celiacă și anumite tipuri de gene, mai ales alelele HLA-DQ2 și HLA-DQ8. Aproximativ 95% dintre persoanele cu boala celiacă au aceste gene. Cu toate acestea, nu toate persoanele care au aceste gene dezvoltă boala celiacă, ceea ce sugerează că există și alți factori implicați.

Persoanele cu boală celiacă au un sistem imunitar care reacționează anormal la gluten. Consumul de gluten declanșează o reacție imunitară în intestinul subțire, care duce la inflamație și distrugerea vilozităților intestinale.

Chiar dacă aveți gene predispozante pentru boala celiacă, mediul trebuie să interacționeze cu aceste gene pentru a declanșa boala. Unii factori de mediu care au fost discutați includ introducerea timpurie a glutenului în alimentația bebelușilor, infecții virale și stresul.

Anumite infecții virale au fost asociate cu debutul bolii celiace la persoanele care sunt genetic predispuse.

Alte elemente precum sănătatea intestinului, microbiota intestinală și dieta pot juca de asemenea un rol în dezvoltarea sau exacerbarea bolii celiace.

Este important să rețineți că, în timp ce factorii genetici joacă un rol semnificativ în predispoziția către boala celiacă, interacțiunea dintre acești factori genetici și factorii de mediu rămâne esențială pentru declanșarea și evoluția bolii.

Factorii de risc pentru boala celiacă

Există anumiți factori care pot crește riscul dezvoltării bolii celiace. Persoanele care au rude de sânge (părinți, frați, surori) cu boală celiacă prezintă un risc crescut de a dezvolta și ele această afecțiune. Aceasta sugerează un puternic component genetic în dezvoltarea bolii.

Există o asociere între boala celiacă și alte afecțiuni autoimune, cum ar fi diabetul de tip 1, tiroidita autoimună și boala Crohn. Persoanele cu una dintre aceste afecțiuni autoimune prezintă un risc mai mare de a dezvolta și boala celiacă.

Anumite afecțiuni medicale, cum ar fi sindromul Down și sindromul Turner, sunt asociate cu un risc crescut de a dezvolta boala celiacă.

Factori de mediu precum infecțiile virale și stresul pot juca un rol în declanșarea bolii celiace la persoanele predispuse genetic. Cu toate acestea, modul exact în care acești factori contribuie la dezvoltarea bolii celiace nu este pe deplin înțeles.

Simptomele bolii celiace

Boala celiacă poate fi dificil de diagnosticat, deoarece afectează oamenii în mod diferit. Există peste 200 de simptome cunoscute ale bolii celiace care pot apărea în sistemul digestiv sau în alte părți ale corpului. Unii oameni dezvoltă boala celiacă în copilărie, iar alții, ca adulți. Motivul pentru aceasta este încă necunoscut.

Unele persoane cu boala celiacă nu au deloc simptome, dar totuși testează pozitiv la testul de sânge pentru boala celiacă. Alții pot avea un test de sânge negativ, dar au o biopsie intestinală pozitivă. Cu toate acestea, toate persoanele cu boala celiacă sunt expuse riscului de complicații pe termen lung, indiferent dacă prezintă sau nu simptome.

Simptome la copii

Simptomele bolii celiace la copii pot fi diferite de cele la adulți. La copii, boala celiacă poate provoca o gamă variată de simptome, iar acestea pot varia în funcție de vârstă. Iată câteva simptome comune ale bolii celiace la copii:

• Probleme gastrointestinale: Diaree cronică sau frecventă, constipație, balonare și gaze, durere abdominală sau crampe
• Probleme de creștere: Încetinirea creșterii sau scăderea în greutate, întârzierea dezvoltării fizice
• Iritabilitate și schimbări de dispoziție: Agitație sau iritabilitate excesivă, schimbări de dispoziție, anxietate sau tristețe
• Oboseală și lipsă de energie
• Probleme digestive: Grețuri și vărsături
• Probleme dermatologice: Dermatită herpetiformă, care se manifestă ca erupții cutanate pruriginoase și vezicule
• Afecțiuni bucale: Afte, defecte ale smalțului dentar, dinte „crestat”, cu linii fine și adânci în smalț
• Deficiențe nutriționale: Anemie, din cauza absorbției reduse a fierului și a altor nutrienți

Simptome la adulți

Simptomele bolii celiace la adulți pot varia de la ușoare, la severe și pot afecta diferite sisteme ale corpului. Unele persoane pot prezenta simptome evidente, în timp ce altele pot avea simptome mai subtile sau pot fi asimptomatice.

La fel ca în cazul copiilor, și adulții pot prezenta diaree cronică sau frecventă, constipație, balonare și gaze, durere abdominală sau crampe, o greutate în stomac sau senzație de plenitudine după mâncare.

De asemenea, pacienții cu boala celiacă pot să aibă o dificultate în a câștiga în greutate sau pierdere semnificativă în greutate fără un motiv evident.

Senzația de oboseală cronică și lipsă de energie pot fi prezente și ele împreună cu anemie din cauza absorbției reduse a fierului, acidului folic și vitaminei B12, dar, în același timp, pot să fie prezente și alte deficiențe de alte nutrienți, cum ar fi calciul și vitamina D.

La nivelul sistemului nervos, putem să întâlnim, printre simptome: iritabilitatea, anxietatea, depresia, durerile de cap, migrenele, dificultăți de concentrare.

Pacientele de sex feminin pot să prezinte dificultăți în a rămâne gravide sau complicații în timpul sarcinii.

Deficitul de vitamina D și calciu poate să ducă la osteoporoză (scăderea densității osoase și fragilitatea osoasă).

De asemenea, poate să existe probleme la nivelul tiroidei, fiind prezentă în literatură o asociere între boala celiacă și tiroidita autoimună.

Complicații ale bolii celiace

Netratată, boala celiacă poate provoca:

• Malnutriție. Acest lucru se întâmplă dacă intestinul tău subțire nu poate absorbi suficienți nutrienți. Malnutriția poate duce la anemie și scădere în greutate. La copii, malnutriția poate provoca o creștere lentă și o statură mică.
• Slăbirea oaselor. Malabsorbția calciului și a vitaminei D poate duce la o înmuiere a oaselor (osteomalacie sau rahitism) la copii și la o pierdere a densității osoase (osteopenie sau osteoporoză) la adulți.
• Infertilitate și avort spontan. Malabsorbția calciului și a vitaminei D poate contribui la probleme de reproducere.
• Intoleranță la lactoză. Leziunile intestinului subțire vă pot provoca dureri abdominale și diaree după ce mâncați sau după ce consumați produse lactate care conțin lactoză. Odată ce intestinul tău s-a vindecat, s-ar putea să poți tolera din nou produsele lactate.
• Persoanele cu boală celiacă care nu țin o dietă fără gluten au un risc mai mare de a dezvolta mai multe forme de cancer, inclusiv limfom intestinal și cancer de intestin subțire.
• Probleme ale sistemului nervos. Unele persoane cu boala celiacă pot dezvolta probleme precum convulsii sau o afecțiune a nervilor de la mâini și picioare (neuropatie periferică).

Unii oameni cu boala celiacă nu răspund la ceea ce ei consideră a fi o dietă fără gluten. Boala celiacă care nu răspunde este adesea cauzată de contaminarea dietei cu gluten. Lucrul cu un dietetician vă poate ajuta să învățați cum să evitați tot glutenul.

Persoanele cu boală celiacă care nu răspunde ar putea avea:

• Bacterii în intestinul subțire (procesare excesivă a bacteriilor)
• Colita microscopică
• Funcție slabă a pancreasului (insuficiență pancreatică)
• Sindromul colonului iritabil
• Dificultăți de digerare a lactozei, zaharozei sau a fructozei

În cazuri rare, leziunile intestinale ale bolii celiace nu răspund la o dietă strictă fără gluten. Aceasta este cunoscută sub numele de boală celiacă refractară.

Diagnosticul de boala celiacă

Diagnosticul bolii celiace implică, de obicei, o combinație de teste de sânge, evaluarea simptomelor și, în unele cazuri, o biopsie a intestinului subțire. Iată pașii principali în procesul de diagnostic al bolii celiace:

• Evaluarea simptomelor și istoricului medical: Medicul va discuta cu tine despre simptomele tale, istoricul medical, inclusiv istoricul familial, și alte afecțiuni medicale. Aceasta poate ajuta la identificarea potențialilor factori de risc și simptome asociate cu boala celiacă.
• Teste de sânge pentru anticorpi: Un test de sânge pentru detectarea anumitor anticorpi poate fi utilizat pentru a identifica posibila prezență a bolii celiace. Acești anticorpi sunt produși ca răspuns la gluten și la leziunile intestinale caracteristice ale bolii. Testele de sânge pot include măsurarea anticorpilor anti-tTG (transglutaminază tisulară) și a anticorpilor EMA (anticorpi anti-endomisiali).
• Biopsie a intestinului subțire: Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda o biopsie a intestinului subțire. Acesta este cel mai sigur mod de a evalua starea vilozităților intestinale. Înainte de biopsie, vei fi sfătuit să continui să consumi gluten în alimentație, deoarece evitarea glutenului înainte de biopsie poate afecta rezultatele.
• Evaluarea răspunsului la dietă fără gluten: Dacă simptomele tale se ameliorează semnificativ după ce ai adoptat o dietă fără gluten, iar teste ulterioare de sânge și/sau biopsii arată îmbunătățiri în vilozități, acest lucru poate ajuta la confirmarea diagnosticului de boală celiacă.

Tratament pentru boala celiacă?

Tratamentul bolii celiace implică adoptarea unei diete strict fără gluten pe termen nelimitat. Singura modalitate eficientă de a controla boala celiacă și de a preveni simptomele și complicațiile este evitarea completă a glutenului în alimentație.

Mai jos, vom descrie câțiva pași prin care poți aborda tratamentul bolii celiace:

• Eliminarea glutenului din alimentație: Glutenul trebuie eliminat în totalitate din dietă. Aceasta înseamnă să eviți grâul, secara, orzul, secara hibrizată și produsele care conțin aceste cereale. Glutenul se găsește într-o varietate de alimente, inclusiv pâine, paste, produse de patiserie, cereale, supe, sosuri și multe altele. Este important să citești cu atenție etichetele alimentelor pentru a depista prezența glutenului și pentru a evita contaminarea cu gluten în timpul pregătirii alimentelor.
• Consumul de alimente fără gluten: Optează pentru alimente naturale care sunt în mod natural fără gluten, cum ar fi carne, pește, legume, fructe, orez, cartofi și leguminoase. De asemenea, există multe alimente fără gluten special formulate disponibile în comerț, cum ar fi pâinea fără gluten, paste fără gluten și produse de patiserie fără gluten.
• Evitarea contaminării cu gluten: Este important să eviți orice posibilitate de contaminare cu gluten. Folosește ustensile de bucătărie separate, tăvi și tigăi și asigură-te că suprafețele de lucru sunt curate, pentru a preveni transferul accidental de gluten. Acest lucru poate fi crucial pentru persoanele cu boală celiacă, deoarece chiar și urme mici de gluten pot provoca reacții.
• Supravegherea stării de sănătate: După adoptarea dietei fără gluten, este posibil să observi o îmbunătățire a simptomelor și o vindecare a vilozităților intestinale. Medicul poate recomanda teste de sânge și/sau biopsii ulterioare pentru a monitoriza starea ta de sănătate și pentru a confirma că vilozitățile intestinale se regenerează.
• Consultarea unui dietetician specializat în nutriție fără gluten: Un dietetician specializat te poate ajuta să înveți cum să alegi și să pregătești alimentele fără gluten, să planifici mesele și să eviți contaminarea. Ei pot oferi, de asemenea, sfaturi cu privire la modul de obținere a nutrienților esențiali în dietă.

Este important să fii consecvent în respectarea dietei fără gluten pentru a evita simptomele și complicațiile asociate cu boala celiacă. Este posibil să dureze ceva timp pentru a vă adapta la noua dietă, dar, cu timpul, devine mai ușor să identificați alimentele sigure și să le evitați pe cele care conțin gluten.

Cum influențează calitatea vieții apariția bolii celiace?

Boala celiacă poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții persoanelor afectate. Acest lucru se datorează în principal simptomelor digestive și a potențialelor complicații care pot afecta diverse aspecte ale vieții zilnice și a bunăstării generale.

Simptomele precum diareea cronică, balonarea, durerile abdominale și greața pot afecta confortul zilnic și pot limita participarea la activități sociale și profesionale.

Adoptarea unei diete fără gluten poate fi dificilă și pot apărea dificultăți în a găsi opțiuni de alimente sigure în restaurante sau în timpul călătoriilor. Aceasta poate duce la frustrare și anxietate cu privire la alegerea alimentelor și la pregătirea meselor.

Persoanele cu boală celiacă pot simți o anumită izolare socială în situații în care sunt nevoite să refuze alimentele sau să explice restricțiile lor alimentare. Participarea la evenimente sociale sau la mese în familie poate fi complicată de aceste restricții.

Gestionarea zilnică a dietei fără gluten, îngrijorările legate de contaminarea cu gluten și necesitatea de a citi etichetele alimentelor pot genera niveluri crescute de stres și anxietate.

Anxietatea și stresul legate de boala celiacă pot contribui la apariția depresiei, în special dacă persoana simte că viața ei a devenit mai dificilă și mai restricționată.

Limitările dietetice pot duce la o posibilă deficiență de nutrienți și la dificultăți în a menține o dietă echilibrată și sănătoasă.

Planificarea meselor și a cumpărăturilor devine mai complexă, iar pregătirea mâncărurilor poate necesita mai mult timp și efort.

Persoanele cu boală celiacă care au avut deficiențe nutriționale pot avea energie redusă și pot simți dificultăți în menținerea unei rutine regulate de exerciții fizice.

Este important să se recunoască impactul psihologic și emoțional pe care boala celiacă îl poate avea și să se ia măsuri pentru a gestiona aceste aspecte. Consultarea cu profesioniști de sănătate mentală și de nutriție specializați în boala celiacă poate ajuta persoanele afectate să facă față mai bine provocărilor asociate cu această afecțiune și să își îmbunătățească calitatea vieții.

Sursa foto – Shutterstock