Boala ficatului gras: cauze, simptome și tratamente

Boala ficatului gras, cunoscută medical sub denumirea de steatoză hepatică, apare atunci când excesul de grăsime se acumulează în ficat. Aceasta este o problemă de sănătate tot mai frecventă, cauzată de mai mulți factori, inclusiv obezitatea, obiceiurile nesănătoase de viață și tulburările metabolice. Înțelegerea cauzelor, recunoașterea simptomelor și adoptarea unor strategii eficiente de management sunt pași esențiali pentru menținerea sănătății ficatului.

Citește și

Donald Trump a decis. Ce se întâmplă cu trupele americane din România

Această boală se caracterizează prin acumularea de grăsimi în celulele ficatului, ceea ce poate afecta funcționarea acestuia în timp. Deși ficatul conține în mod natural o anumită cantitate de grăsime, cantitățile excesive—definite ca fiind mai mult de 5% din greutatea ficatului—pot duce la inflamație și deteriorare. Dacă nu este tratată, boala poate progresa către afecțiuni hepatice mai grave, cum ar fi ciroza sau insuficiența hepatică.

Tipuri de boala ficatului gras

Există două forme principale de boală a ficatului gras:

• Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD): Această formă apare la persoanele care consumă puțin sau deloc alcool. Este adesea asociată cu obezitatea, rezistența la insulină, glicemia ridicată și niveluri crescute de grăsimi în sânge. NAFLD poate progresa către steatohepatita non-alcoolică (NASH), o formă mai severă, care implică inflamația și deteriorarea ficatului.

• Boala ficatului gras alcoolic (AFLD): După cum sugerează și numele, AFLD apare din cauza consumului excesiv de alcool. Ficatul descompune majoritatea alcoolului consumat, dar acest proces poate produce substanțe dăunătoare care afectează celulele hepatice, promovează inflamația și slăbesc apărarea naturală a organismului.

Factorii de risc pentru dezvoltarea bolii ficatului gras

Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta boala ficatului gras:

• Obezitatea: Excesul de greutate corporală, în special atunci când este concentrat în jurul abdomenului, reprezintă un factor de risc semnificativ.

• Diabetul de tip 2: Această afecțiune este adesea legată de rezistența la insulină, ceea ce poate contribui la acumularea de grăsimi în ficat.

• Colesterolul și trigliceridele ridicate: Nivelurile crescute de grăsimi în sânge pot duce la depozite de grăsime în ficat.

• Sindromul metabolic: Un grup de afecțiuni, inclusiv hipertensiunea arterială, glicemia ridicată, excesul de grăsime corporală în jurul taliei și niveluri anormale ale colesterolului, care crește riscul bolii ficatului gras.

• Pierdere rapidă în greutate: Pierderea prea rapidă în greutate poate pune presiune pe ficat și poate duce la acumularea de grăsimi.

• Malnutriția: O alimentație săracă și dietele cu proteine scăzute pot contribui la acumularea de grăsime în ficat.

Recunoașterea simptomelor

Boala ficatului gras nu prezintă adesea simptome în stadiile incipiente. Cu toate acestea, pe măsură ce boala progresează, persoanele afectate pot experimenta:

• Oboseală: O senzație constantă de oboseală sau slăbiciune.

• Disconfort abdominal: Durere ușoară sau senzație de plenitudine în partea dreaptă a abdomenului superior.

• Scădere inexplicabilă în greutate: Pierdere în greutate fără modificări ale dietei sau exercițiilor fizice.

• Icter: Icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor), semn al problemelor hepatice avansate.

• Umflături: Edem în picioare și abdomen datorită acumulării de lichide.

Managementul și tratamentele pentru boala ficatului gras

Tratamentul principal al bolii ficatului gras implică modificări ale stilului de viață:

• Adoptă o dietă sănătoasă: Concentrează-te pe o dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase. Reducerea aportului de zahăr, carbohidrați rafinați și grăsimi saturate poate ajuta la reducerea grăsimii hepatice.

• Fă exerciții fizice regulate: Între 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână (de exemplu, mers pe jos sau ciclism) ajută la reducerea grăsimii hepatice și îmbunătățirea sănătății generale.

• Obține și menține o greutate sănătoasă: Pierderea treptată în greutate poate reduce semnificativ acumularea de grăsimi în ficat. Este recomandat să pierzi 0,5-1 kg pe săptămână pentru a nu pune presiune suplimentară pe ficat.

• Limitează consumul de alcool: Reducerea sau eliminarea consumului de alcool poate preveni deteriorarea suplimentară a ficatului, mai ales în cazurile de AFLD.

• Gestionarea condițiilor de sănătate subiacente: Controlul diabetului, colesterolului ridicat și altor afecțiuni legate poate ajuta la prevenirea progresiei bolii ficatului gras.

Aceste modificări ale stilului de viață, alături de monitorizarea medicală regulată și tratamentele specifice, pot opri progresia bolii și, în unele cazuri, pot chiar inversa daunele produse ficatului. Este esențial să fii informat și să îți asumi un rol activ în menținerea sănătății ficatului tău.

Boala ficatului gras este o preocupare tot mai mare, dar cu alegeri informate și gestionare proactivă, progresia acesteia poate fi stopată.