Nicolescu Daniela
Alegerile pentru Primăria Capitalei și alte primării rămase fără conducere nu vor avea loc anul acesta, ci cel mai devreme în primăvara lui 2026, potrivit surselor apropiate de negocierile politice. Deși USR insistă pe declanșarea scrutinului cât mai curând, realitatea din culise arată că șansele sunt aproape inexistente, iar subiectul a aprins deja spiritele în coaliția de guvernare.
Tema alegerilor parțiale pentru București a fost adusă constant în discuție de USR, în special de deputatul Cătălin Drulă. Totuși, social-democrații resping categoric această variantă. Sorin Grindeanu a transmis public, dar și în discuții interne, că forțarea organizării scrutinului ar putea duce chiar la ruperea coaliției.
PSD refuză inclusiv scenariul unui candidat comun susținut alături de PNL sau USR, considerând că o astfel de formulă ar aduce mai multe tensiuni decât beneficii. În spatele ușilor închise, liderii partidului susțin că forțarea alegerilor în 2025 ar fi o greșeală, mai ales în contextul austerității și al facturilor mari din perioada de iarnă.
„Dacă partidele democratice insistă acum pe urne, surpriza din partea electoratului ar putea fi uriașă”, au declarat surse social-democrate.
Dilema premierului Bolojan
În mijlocul acestor discuții se află premierul Ilie Bolojan, prins între presiunile USR și refuzul PSD. El ar putea să forțeze adoptarea unei hotărâri de guvern privind organizarea scrutinului, dar riscă să fie blocat chiar în propriul Executiv.
O problemă suplimentară este calendarul electoral. Legea prevede o distanță de minimum 75 de zile între adoptarea hotărârii și ziua votului. Astfel, chiar dacă guvernul ar lua o decizie pe 15 septembrie, prima dată posibilă ar fi 30 noiembrie – fix în minivacanța de Sfântul Andrei și 1 Decembrie. O altă variantă ar fi 7 decembrie, o dată complicată logistic și politic.
Mai mult, aprobarea actelor depinde și de semnătura lui Zsombor Vajda, vicepreședintele AEP cu atribuții de președinte interimar, aflat pe filiera UDMR.
Argumentele contra: iarna, austeritate și costuri
Social-democrații invocă mai multe motive pentru a respinge organizarea de alegeri în 2025. În primul rând, perioada de iarnă ar reduce participarea și ar putea produce rezultate neașteptate. În al doilea rând, austeritatea și presiunea financiară din gospodării nu ar fi un context potrivit pentru scrutin.
Un alt argument ține de buget: „Este mai înțelept să se strângă mai multe unități administrativ-teritoriale fără conducere și să se organizeze un pachet de alegeri, nu să risipim banii pe rând”, spun sursele PSD.
De altfel, Autoritatea Electorală Permanentă a transmis că la nivel național există doar cinci primării și un consiliu județean fără conducere, ceea ce nu justifică, în viziunea lor, mobilizarea pentru un scrutin acum.
Bucureștiul, obișnuit cu interimatul
Istoria arată că Primăria Capitalei nu e străină de interimate prelungite. Cea mai lungă perioadă a fost între 1996 și 1998, când Viorel Lis a condus orașul aproape doi ani înainte ca alegerile să fie organizate. Situații similare au existat și în 2015, după arestarea lui Sorin Oprescu, când ștafeta a trecut de la Ștefănel Dan Marin la Răzvan Sava, care a rămas interimar până la final de mandat.
Aceste precedente sunt invocate acum de PSD pentru a justifica amânarea. „Bucureștiul nu e la prima experiență de acest fel. S-a mai întâmplat și nu s-a prăbușit administrația”, transmit social-democrații.
Miza reală: 2026
În lipsa unui consens, scenariul cel mai probabil este ca alegerile pentru Primăria Capitalei și celelalte UAT-uri să aibă loc la începutul primăverii lui 2026. Până atunci, Bucureștiul va rămâne sub conducere interimară, iar jocurile politice vor continua în culise.
Pentru USR, amânarea este o pierdere majoră de teren electoral, în timp ce pentru PSD reprezintă o garanție că își păstrează controlul asupra coaliției. PNL, prins la mijloc, joacă la două capete, fără să-și asume clar o poziție.
Ceea ce rămâne cert e că Bucureștiul va fi din nou prins în jocurile politice de culise, iar cetățenii vor trebui să aștepte încă un an pentru a-și alege primarul.
