Loredana Ionescu
Bugetul de stat pentru anul 2026 a fost adoptat după aproape trei luni de la începutul anului, într-un context tensionat, marcat de dificultăți fiscale și negocieri prelungite în interiorul coaliției de guvernare. Documentul a trecut de Parlament cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere, fiind aprobat simultan și bugetul asigurărilor sociale de stat.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că bugetul reflectă reformele adoptate în ultima perioadă, inclusiv cele din administrație, pensii speciale și reducerea cheltuielilor publice, subliniind că acestea sunt deja integrate în structura financiară a anului 2026.
Cum arată economia pe care se bazează bugetul
Construcția bugetară pentru 2026 are la bază un produs intern brut estimat la 2.045 miliarde lei, urmând ca acesta să ajungă la 2.182 miliarde lei în 2027, potrivit calculelor Guvernului.
Veniturile totale sunt prognozate să crească la 36% din PIB, față de 34,7% în anul anterior, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală și al unei colectări mai eficiente. În valori absolute, bugetul general consolidat ar urma să înregistreze venituri de aproximativ 736,5 miliarde lei, dintre care 636,3 miliarde lei reprezintă venituri curente.
Diferența de aproape 100 de miliarde lei este acoperită în mare parte din fonduri europene și alte venituri de capital, ceea ce evidențiază rolul major al finanțărilor externe în susținerea economiei și a investițiilor publice.
Veniturile fiscale sunt estimate să crească de la 16,9% din PIB în 2025 la aproximativ 17,5% în 2026, ajungând la 357,6 miliarde lei. În același timp, contribuțiile de asigurări sociale urcă la 226,4 miliarde lei, reprezentând 11,1% din PIB.
Deficitul bugetar rămâne sub presiune
Chiar dacă bugetul pentru 2026 este construit pe o țintă de deficit de 6,2% din PIB, problema dezechilibrului fiscal continuă să fie una dintre principalele provocări.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a explicat anterior că deficitul cash este estimat la aproximativ 7,7% din PIB, însă obiectivul este reducerea acestuia spre 6%, în urma ajustărilor negociate cu Comisia Europeană în cadrul PNRR.
„Ne propunem reducerea deficitului spre 6% din PIB, într-un context în care presiunile rămân ridicate. Deși, pe fondul împrumuturilor acumulate anii anteriori, dobânzile cresc cu aproximativ 0,5% din PIB, investițiile se ridică peste nivelul anului 2025 – cu precădere cele din fonduri europene, care cresc de la 78 de miliarde de lei la peste 100 de miliarde de lei. Trebuie să avem un buget realist. Nu ne permitem derapaje, cheltuieli fără sursă sau măsuri fără acoperire, care oferă doar speranțe false populației vulnerabile. Obiectivul este să reducem nevoia de împrumut a statului, să consolidăm încrederea, să creăm condiții pentru finanțare mai avantajoasă – toate acestea, pentru un trai cu adevărat mai bun pentru români”, a declarat Alexandru Nazare.
Cheltuieli mai mari cu dobânzile și ajustări în sectorul public
Cheltuielile cu dobânzile cresc semnificativ în 2026, ajungând la 60,8 miliarde lei, față de 50,5 miliarde lei în anul anterior, ceea ce reflectă atât costurile finanțării deficitului acumulat, cât și nivelul ridicat al dobânzilor de pe piețele financiare.
În același timp, cheltuielile de personal scad ca pondere în PIB, de la 8,8% la 8,2%, pe fondul reformelor din administrația publică. Cheltuielile pentru asistență socială se mențin la aproximativ 250 de miliarde lei, însă ca pondere în PIB scad la 12,2%, datorită creșterii economice estimate.
Un punct sensibil în negocierile bugetare a fost pachetul de solidaritate, pentru care au fost realocate fonduri inclusiv prin reducerea bugetului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Investiții record susținute din fonduri europene
Unul dintre cele mai importante capitole ale bugetului este cel al investițiilor, care ajung la aproximativ 163,8 miliarde lei, cu peste 25 de miliarde lei mai mult decât în 2025, reprezentând peste 8% din PIB.
Cea mai mare parte a acestor investiții este susținută din fonduri europene, care depășesc 110 miliarde lei, adică aproximativ două treimi din total. Bugetul pentru aceste fonduri crește cu peste 40% față de anul precedent, incluzând finanțări din politica de coeziune, Planul Național de Redresare și Reziliență și programul SAFE pentru apărare.
O parte din aceste fonduri, aproximativ 6 miliarde lei, reprezintă avansuri pentru proiecte strategice, inclusiv infrastructură militară și de transport, precum rutele Pașcani–Suceava–Siret și Târgu Neamț–Iași–Ungheni.
PNRR rămâne esențial pentru dezvoltare
Planul Național de Redresare și Reziliență continuă să joace un rol central în bugetul pe 2026, România având de atras peste 10 miliarde euro de la Comisia Europeană.
Printre proiectele majore care trebuie finalizate până în august 2026 se numără Autostrada Moldovei, investiții în infrastructura spitalicească, dar și proiecte din domeniul energiei, eficienței energetice și mobilității urbane.
Astfel, bugetul pentru 2026 se conturează ca unul construit pe echilibrul dintre reducerea deficitului și creșterea investițiilor, cu un accent puternic pe fondurile europene și pe menținerea stabilității economice într-un context dificil.
Sursa foto: Arhivă
