Mirela Loșniță
Pe data de 13 noiembrie 2024, Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe Sfântul Ioan Gură de Aur, considerat ocrotitor al celor bolnavi și mângâietor al celor aflați în suferință. Aceasta este o sărbătoare cu cruce neagră în calendarul ortodox, un moment de rugăciune și introspecție pentru credincioșii care caută sprijinul divin în viața lor.
Cine a fost Sfântul Ioan Gură de Aur
Sfântul Ioan Gură de Aur s-a născut în Antiohia, undeva între anii 344 și 354, într-o perioadă plină de transformări pentru lumea creștină. A fost botezat la vârsta de 20 de ani și a ales drumul religiei, fiind cunoscut pentru devotamentul său și pentru activitatea sa ca orator și predicator. Ioan a fost numit patriarh al Constantinopolului, unde s-a remarcat prin reformele pe care le-a implementat. Una dintre acestea a fost impunerea unui trai modest în rândul clerului, renunțând el însuși la luxul reședinței episcopale, pentru a oferi un exemplu de sobrietate și simplitate.
Activitatea sa a atras mulți simpatizanți, dar și adversari. Printre cei care s-au opus cu vehemență schimbărilor inițiate de Ioan Gură de Aur s-a aflat Teofil, patriarhul Alexandriei. Acesta a văzut în Ioan un rival care îi amenința influența, iar conflictul lor s-a intensificat atunci când Ioan i-a primit în Constantinopol pe „Frații Lungi”, călugări alungați din Egipt din ordinul lui Teofil. În pofida plângerilor adresate lui Ioan împotriva patriarhului Alexandriei, acesta a evitat să intervină în mod direct, lăsând conflictul să escaladeze.
Relația tensionată a Sfântului Ioan Gură de Aur cu Împărăteasa Eudoxia a culminat cu exilarea sa. Împărăteasa, ofensată de criticile pe care Ioan i le aducea privind comportamentul și opulența curții, a convocat un sinod pentru a-l judeca și, în final, a decis exilul său în Bitinia. Ioan a fost rechemat pentru scurt timp, dar curajul său de a continua să denunțe excesele împărătesei i-a adus o nouă condamnare. A doua oară, exilul său a fost mult mai aspru, iar în timpul drumului către locul exilării, acesta a trecut la cele veșnice, pe 14 septembrie 407, în Comana din Pont.
După moartea sa, Sfântul Ioan Gură de Aur a continuat să fie venerat de credincioși pentru înțelepciunea și credința sa. În anul 438, moaștele sale au fost aduse înapoi la Constantinopol și așezate în Biserica Sfinților Apostoli, pentru ca, în timpul Cruciadei a IV-a, să fie duse la Roma. După 800 de ani, în semn de respect și reconciliere, Biserica Romano-Catolică a returnat moaștele Sfântului Ioan către Biserica Ortodoxă. În anul 1997, o părticică din moaștele sale a ajuns în România, fiind depusă la Catedrala Mântuirii Neamului.
Sfântul Ioan Gură de Aur este știut și ca apărătorul și părtinitorul celor necăjiți
Așadar, de ziua lui, nu se fac treburi casnice, căci e risc de înec, arsuri, moarte violentă, infirmitate. Se crede că femeile care respectă tradiţia sunt iertate pentru păcatele de a renunța la sarcină. În această zi, trebuie să dam o lumânare de pomană, pentru ca viaţa să ne fie luminată și colivă pentru sufletele celor care s-au stins neîmpărtășiți.
Cine ține sărbătorile lui Ioan Gură de Aur va fi apărat de boli și de lupi, va fi ferit de arsuri, de friguri și de pagube. Nu se lucrează, nu se coase, nu se tricotează. În această zi, nu se dă nimic cu împrumut.
Rugăciunea către Sfântul Ioan Gură de Aur
Sfântul Ioan Gură de Aur este cunoscut ca un grabnic ajutător, iar cei care îi cer ajutorul prin rugăciune sunt încurajați să îl invoce în momentele de cumpănă. Rugăciunea adresată Sfântului Ioan este menită să aducă alinare sufletească și ajutor divin, fiind un sprijin pentru cei aflați în dificultate:
„O, luminătorule a toată lumea, preabunule Părinte Ioane Gură de Aur, stâlp și întărire a Bisericii, povățuitorule al pocăinței, ajutător al bolnavilor și apărător al celor necăjiți, sărguiește degrab a ne ajuta; izbăvește turma lui Hristos de lupii ce o răpesc și pe toți creștinii îi păzește de gâlcevile lumești, de cutremur, de venirea altor neamuri, de robie, de sabie și de războiul cel dintre noi, de foamete, de potop, de secetă, de boli și de moarte năprasnică.”
Această rugăciune este adesea rostită de credincioși pentru a obține protecția și sprijinul lui Ioan Gură de Aur în fața încercărilor vieții. În ea, cei care se roagă cer ajutor pentru îndepărtarea problemelor lumii și pentru mântuirea sufletească. De asemenea, rugăciunea este un apel la protecție împotriva dezastrelor naturale, războaielor și bolilor, reamintind devotamentul și sacrificiul sfântului pentru binele credincioșilor.
Data de 13 noiembrie este considerată o zi specială în calendarul ortodox, o zi de reculegere și respect față de memoria și moștenirea spirituală a Sfântului Ioan Gură de Aur. De-a lungul secolelor, învățăturile sale au influențat profund credința și practica religioasă, iar exemplul său de viață este considerat un ideal pentru clerici și laici deopotrivă.
