Vanatoru Andreea
În ziua de 17 august, Biserica Ortodoxă îl cinstește pe Sfântul Gheorghe Pelerinul, un sfânt care a ales calea călătoriei și a rugăciunii, purtând cu el credința și înțelepciunea prin sate și orașe. Viața sa a fost dedicată slujirii lui Dumnezeu și ajutorării celor aflați în suferință, arătând că adevărata misiune a omului este smerenia, răbdarea și iubirea față de aproapele.
Sfântul Gheorghe Pelerinul ne învață că pelerinajul nu este doar o călătorie fizică, ci și una spirituală, prin care sufletul se apropie de Dumnezeu. Credincioșii care îl pomenesc astăzi sunt îndemnați să aprindă o lumânare, să se roage pentru sănătate și alinare și să urmeze exemplul de credință vie al sfântului.
Calendar ortodox 17 august 2025. Cine a fost Sfântul Gheorghe Pelerinul
Sfântul Gheorghe Pelerinul a fost un om al credinței profunde, care și-a dedicat viața căutării lui Dumnezeu prin rugăciune și pelerinaj. Alegând calea smereniei și a călătoriei spirituale, el a străbătut sate și orașe, aducând alinare celor bolnavi, mângâiere celor întristați și sfaturi pline de înțelepciune celor aflați în dificultate.
Viața sa este un exemplu de devotament, arătând că adevărata bogăție nu se măsoară în lucruri materiale, ci în faptele bune, răbdarea și iubirea față de aproapele. Sfântul Gheorghe Pelerinul ne amintește că fiecare călătorie, fie ea trupească sau sufletească, poate fi o șansă de a ne apropia mai mult de Dumnezeu și de a răspândi lumină și credință în jur.
Unde se găsesc moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul
Moaștele Sfântului Gheorghe Pelerinul se păstrează astăzi la Mănăstirea Văratec, în județul Neamț, datorită unei întâmplări considerate a fi o voință divină. În vara anului 1934, Protosinghelul Damaschin Trofin, ucenicul sfântului și stareț la Mănăstirea Râșca din Suceava, a dorit să aducă osemintele Sfântului Gheorghe Pelerinul la mănăstirea pe care o păstorea.
Părintele Damaschin a așezat moaștele într-un sicriu și le-a pus pe o căruță, pornind spre Târgu Neamț. La intersecția drumului spre Mănăstirea Văratec, caii care trăgeau căruța s-au oprit brusc și refuzau să înainteze, spre surprinderea starețului. După câteva momente, fără niciun semn din partea omului, caii au pornit în galop, direcționând căruța exact spre Mănăstirea Văratec, unde s-au oprit în fața bisericii, ca și cum ar fi fost conduși de o forță nevăzută.
Starețul Damaschin a înțeles că aceasta era voia Sfântului Gheorghe Pelerinul. Moaștele au fost primite cu mare evlavie, s-a săvârșit prohodul în biserică împreună cu întreg soborul de maici, iar osemintele au fost așezate într-o gropniță sub altar, loc în care se află până în prezent. Această întâmplare este privită de credincioși ca o dovadă a prezenței și protecției sfinte a lui Gheorghe Pelerinul asupra mănăstirii și a credincioșilor care îi cer ajutorul.
Ce este crucea albastră în calendarul creștin-ortodox
În calendarul creștin-ortodox, sărbătorile sunt marcate cu diferite simboluri sub formă de cruce, fiecare având o semnificație distinctă, indicând rangul și importanța liturgică a zilei. Pe lângă crucea roșie și crucea neagră, în calendar poate apărea și crucea albastră, care are un sens special.
Semnificațiile principale ale crucilor în calendar:
Cruce roșie, însoțită de două paranteze roșii – indică praznice mari, sărbători cu priveghere mare, închinate: Sfintei Treimi, Mântuitorului, Sfântului Duh, Născătoarei de Dumnezeu și Înălțării Sfintei Cruci. Acestea sunt zile de mare importanță liturgică.
- Cruce roșie, cu o singură paranteză în dreapta – marchează sărbători ale sfinților, pentru care se face priveghere, iar zilele sunt nelucrătoare.
- Cruce neagră, cu paranteză neagră în dreapta – reprezintă sărbători ale sfinților cu doxologie mare, dar zilele rămân lucrătoare.
- Cruce neagră simplă – semnifică sărbători ale sfinților, în care nu se ține priveghere, ci se cântă polieleu, iar ziua rămâne lucrătoare.
- Cruce albastră – indică sărbători ale sfinților români sau ale căror moaște se află pe teritoriul României, punând accent pe legătura lor specială cu spiritualitatea și istoria creștin-ortodoxă autohtonă.
Calendar ortodox august 2025 – sărbători cu cruce neagră
În calendarul ortodox, zilele marcate cu cruce neagră reprezintă momente dedicate pomenirii sfinților, mucenicilor, cuvioșilor sau ierarhilor care au dus o viață plină de credință și fapte bune, dar care nu sunt considerate praznice împărătești sau sărbători mari. Aceste zile au o semnificație liturgică și spirituală importantă, oferind credincioșilor ocazia de a se ruga și a participa la slujbe speciale, fără însă a impune aceleași restricții de muncă ca în zilele cu cruce roșie.
Simbolul crucii negre indică faptul că data respectivă este una religioasă, în care rugăciunea și amintirea sfinților sunt principalele îndatoriri ale credincioșilor. Deși nu sunt sărbători împărătești, aceste zile rămân momente esențiale pentru cultivarea vieții duhovnicești și a legăturii cu Dumnezeu.
Principalele sărbători cu cruce neagră din august 2025:
- 3 august – Sfântul Cuvios Iraclie din Basarabia; Sfinții Isachie, Dalmat și Faust
- 5 august – Sfântul Ioan Iacob Hozevitul
- 7 august – Sfânta Teodora de la Sihla
- 11 august – Sfântul Nifon, patriarhul Constantinopolului
- 16 august – Sfinții Martiri Brâncoveni
- 17 august – Sfântul Mucenic Miron; Sfântul Gheorghe Pelerinul
- 21 august – Sfântul Apostol Tadeu; Sfinții Mucenici Donat, Romul, Silvan și Venust
- 23 august – Sfântul Mucenic Lup
- 30 august – Sfântul Ierarh Varlaam; Cuviosul Ioan de la Râșca și Secu; Sfântul Alexandru
- 31 august – Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului; Sfântul Cuvios Macarie Protopsaltul.
