Grigore Madalina
Calendar ortodox 18 august 2026. Biserica Ortodoxă îl pomenește marți pe Sfântul Ioan de Rila, unul dintre cei mai cunoscuți sfinți ai spațiului balcanic și ocrotitorul spiritual al Bulgariei. Cuviosul este considerat întemeietor al monahismului bulgar și fondator al Mănăstirii Rila, unul dintre cele mai importante așezăminte ortodoxe din această parte a Europei. Tot în această zi sunt pomeniți mai mulți sfinți mucenici și cuvioși, iar credincioșii cinstesc în mod deosebit și Icoana Maicii Domnului „Pantanassa – Izbăvitoarea de cancer”.
Sfântul Ioan de Rila a rămas în tradiția ortodoxă drept un model de smerenie, rugăciune și renunțare la bunurile lumești. Viața sa, petrecută în mare parte în singurătate și nevoință, a inspirat generații întregi de credincioși și monahi.
Cine a fost Sfântul Ioan de Rila
Sfântul Ioan de Rila s-a născut în jurul anului 867, în localitatea Skrino, aflată la poalele Muntelui Osogovo, pe teritoriul Bulgariei de astăzi.
A trăit într-o perioadă importantă pentru istoria creștinismului bulgar, fiind contemporan cu mai mulți conducători ai vremii, printre care Boris I, Vladimir, țarul Simeon I cel Mare și țarul Petru I.
La începutul vieții sale, Ioan a fost păstor. În jurul vârstei de 25 de ani, însă, a ales să părăsească lumea și să se dedice în întregime rugăciunii.
A început să trăiască în singurătate, schimbând mai multe locuri de nevoință, până când s-a stabilit în Munții Rila.
Acolo și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, într-un cadru izolat, departe de agitația comunităților.
Viața sa simplă și austeră a atras în timp oameni care veneau să-i ceară sfaturi, rugăciuni și îndrumare.
Sfântul Ioan de Rila a ajuns astfel una dintre cele mai respectate figuri duhovnicești ale vremii.
Sfântul Ioan de Rila, făcător de minuni încă din timpul vieții
Tradiția bisericească amintește că Sfântul Ioan de Rila era cunoscut încă din timpul vieții pentru minunile sale.
Vestea despre pustnicul din Munții Rila s-a răspândit rapid în întreaga țară și a ajuns chiar până la curtea conducătorilor bulgari.
Unul dintre cei care au dorit să-l întâlnească a fost țarul Petru I.
Conducătorul ar fi parcurs aproximativ 120 de kilometri pentru a ajunge în zona în care se nevoia Sfântul Ioan și pentru a primi sfat duhovnicesc.
Întâlnirea dintre cei doi este relatată în scrierile despre viața sfântului, dar și în testamentul său.
Potrivit tradiției, Sfântul Ioan a refuzat să-l întâlnească personal pe împărat.
Țarul i-a trimis atunci printr-un soldat mai multe daruri, printre care și aur.
Sfântul a păstrat doar o cantitate mică de hrană, iar celelalte daruri le-a trimis înapoi.
Mesajul transmis conducătorului a fost unul puternic: monahii nu aveau nevoie de aur, în timp ce împărații aveau nevoie de resurse pentru a apăra țara și pentru a-i ajuta pe cei săraci.
Gestul său a rămas unul dintre cele mai cunoscute episoade ale vieții Sfântului Ioan de Rila și este văzut ca o dovadă a desprinderii sale totale de bogățiile lumești.
Sfântul Ioan de Rila a întemeiat monahismul bulgar
Sfântul Ioan de Rila este considerat unul dintre întemeietorii monahismului în Bulgaria.
În jurul locului în care acesta trăia în rugăciune au început să se adune ucenici, iar în timp s-a format o comunitate monahală.
De aici avea să se dezvolte Mănăstirea Rila, devenită ulterior unul dintre cele mai importante centre religioase și culturale ale Bulgariei.
Mănăstirea poartă și astăzi numele sfântului și este strâns legată de memoria sa.
Cu puțin timp înainte de trecerea sa la cele veșnice, Sfântul Ioan de Rila și-a redactat testamentul.
Documentul, păstrat până în prezent, cuprinde sfaturi duhovnicești adresate ucenicilor săi și vorbește despre valorile pe care aceștia trebuiau să le păstreze: smerenia, ascultarea, rugăciunea, simplitatea și dragostea față de Dumnezeu.
Sfântul Ioan de Rila a trecut la cele veșnice la 18 august 946.
Moartea sa nu a încheiat însă cinstirea de care se bucura.
Dimpotrivă, cultul său s-a răspândit rapid, iar moaștele sale au început să fie considerate făcătoare de minuni.
Ce s-a întâmplat cu moaștele Sfântului Ioan de Rila
După moartea Sfântului Ioan de Rila, moaștele sale au fost mutate în mai multe locuri, pe fondul schimbărilor politice și militare din regiune.
La un moment dat au fost duse la Sofia, în timpul domniei țarului Petru I.
În anul 1183, după cucerirea Sofiei de către regele maghiar Bela al III-lea, moaștele sfântului au ajuns la Esztergom, în Ungaria.
Acolo au rămas aproximativ patru ani.
În 1187, moaștele au fost readuse la Sofia.
Câțiva ani mai târziu, în 1194, țarul Ivan Asen I a hotărât mutarea lor la Veliko Târnovo, noua capitală a statului bulgar.
Moaștele au supraviețuit și cuceririi otomane din anul 1393.
În cele din urmă, în 1469, acestea au fost readuse la Mănăstirea Rila, unde cinstirea Sfântului Ioan a continuat neîntrerupt.
Sfântul Ioan de Rila a devenit în timp una dintre cele mai importante figuri religioase ale Bulgariei și este considerat ocrotitorul spiritual al poporului bulgar.
Importanța sa este atât de mare încât chipul lui a fost reprezentat inclusiv pe moneda bulgară de o leva.
Sfântul este prăznuit atât la 18 august, cât și la 19 octombrie.
Ce sfinți mai sunt pomeniți pe 18 august
Calendarul ortodox din 18 august îi mai pomenește și pe Sfinții Mucenici Flor și Lavru.
Tot în această zi sunt cinstiți Sfinții Mucenici Ermi, Serapion și Polien, precum și Sfânta Muceniță Iuliana.
Credincioșii îl mai pomenesc pe Sfântul Mucenic Leon și pe cei patru sihaștri care s-au săvârșit cu pace în pustiu.
În calendar apar și patriarhii Constantinopolului Ioan și Gheorghe.
Tot pe 18 august sunt pomeniți Sfinții Barnabas și Sofronie, precum și Sfântul Arsenie cel Nou din Paros.
Ziua are, așadar, o încărcătură religioasă importantă, fiind dedicată mai multor sfinți care au mărturisit credința creștină prin viață ascetică, martiriu sau slujire.
Icoana Maicii Domnului „Pantanassa – Izbăvitoarea de cancer”, cinstită pe 18 august
Tot în această zi este cinstită în mod deosebit Icoana Maicii Domnului „Pantanassa”, cunoscută și sub numele de „Izbăvitoarea de cancer”.
Icoana este asociată în tradiția ortodoxă cu rugăciunile credincioșilor aflați în suferință și cu cererile pentru vindecare.
Numeroși oameni se roagă înaintea acestei icoane pentru cei bolnavi, pentru întărire sufletească și pentru ajutor în perioadele dificile.
