Redactia
Pe 21 mai 2022 este sărbătoare importantă pentru creștini. Se sărbătoresc Sfinții Constantin și Elena. Această zi este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox. Există anumite tradiții și obiceiuri de care credincioșii ar trebui să țină cont în această zi.
Calendar ortodox 21 mai: Sfinţii Constantin şi Elena, sărbătoare cu cruce roşie
Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt sărbătoriți anual pe 21 mai atât de creștinii ortodocși, cât și de catolici.
Sfântul Mare Împărat Constantin și mama sa, Elena, sunt cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Sunt considerați adevărați protectori ai creștinilor și, totodată, sunt cei care au interzis jertfele sângeroase.
Tot Sfinții Constantin și Elena sunt cei care făcut ca ziua de duminică să fie stabilită zi de repaus în Imperiul Roman.
Înainte de lupta cu păgânul Maxențiu, Împăratul Constantin a zărit pe cer semnul crucii, în timpul zilei. Acesta l-a interpretat ca simbol al biruinţei, rostind: ”Întru acest semn voi învinge!”.
Împărăteasa Elena și-a eliberat toți sclavii și i-a ajutat pe creștinii persecutați. A fost ziditoarea Bisericii Sfântului Mormânt, a Bisericii din Bethleem și a celei din Nazaret.
Prin intermediul Sfinților Împăraţi Constantin și Elena, Dumnezeu a dat libertate religioasă în lume. Totodată, păgânismul și idolatria au fost înlăturate.
Ce este interzis să faci de Sfinţii Constantin şi Elena. Tradiţii şi obiceiuri
Mai multe tradiții și obiceiuri trebuie respectate cu ocazia acestei zile sfinte. Se spune că, pentru noroc, credincioșii ar trebui să țină cont de ele. Multe sunt legate de agricultură, din moment ce sărbătoarea vine chiar înainte de începutul verii.
Conform crezurilor populare, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este una a păsărilor de pădure, fiind numită și Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Se spune că păsările de pădure își învață puii să zboare în această zi.
Majoritatea agricultorilor nu lucrează la câmp în ziua de 21 mai. Fac asta pentru a evita pagubele aduse holdelor de păsările cerului. Nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa și nu se plivesc ierburile. Podgorenii respectă această zi de sărbătoare și nu muncesc la vie. Se spune că, dacă vor munci, graurii le vor distruge strugurii.
Din moși strămoși se spune că aceasta este ultima zi în care se mai poate semăna porumb, ovăz sau mei. În popor se crede că tot ce se va semăna după această zi se va usca.
În ziua de Sfinții Constantin și Elena, păstorii decid cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele și le va păzi pe timpul pășunatului.
Totodată, se zice că femeile tămâie și stropesc cu aghiasmă pentru a alunga duhurile necurate. Țăranii aprind un foc mare și stau în jurul lui pentru a se apăra de duhurile rele. Prin fumul focului obișnuiesc să treacă și oile. Așadsr, acestea vor fi ferite de pericole pe timpul cât vor sta la stână.
Tradiția spune că e bine să aduci în casă cel puțin trei bujori îmbobociți pentru a avea parte de liniște și fericire în familie. Această floare reprezintă simbolul sărbătorii Sfinților Constantin și Elena.
O altă superstiție spune că nu este bine să te cerți, să divorțezi sau să renunți la o prietenie în această zi, altfel vei suferi o pierdere în plan sentimental sau financiar.
Nu e bine să ceri bani, dar nici să dai cu împrumut. De asemenea, fiind o sărbătoare cu cruce roșie, nu se spală și nu se fac treburi casnice.
Scurtă Rugăciune către Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena
“Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi.
Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă, neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la Preacurata Lui Maică şi Pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin!”
