Data de 23 februarie 2026 marchează un moment important în calendarul ortodox. Este începutul Postului Sfintelor Paști, una dintre cele mai intense perioade de pregătire spirituală pentru credincioși. Ziua este aliturgică, ceea ce înseamnă că nu se săvârșește Sfânta Liturghie, iar în biserici se citește Canonul Mare, una dintre cele mai profunde rugăciuni de pocăință din tradiția ortodoxă. Tot în această zi este pomenit Sfântul Policarp, un martir al primelor veacuri creștine, cunoscut pentru credința sa neclintită.
Începutul Postului Mare este un moment de reflecție, de curățire sufletească și de asumare a unei discipline spirituale mai stricte. Credincioșii sunt chemați nu doar la abstinență alimentară, ci și la rugăciune, iertare și întoarcere sinceră către Dumnezeu.
Începutul Postului Sfintelor Paști și semnificația zilei aliturgice
Postul Sfintelor Paști, cunoscut și ca Postul Mare, este cel mai lung și mai aspru post din anul bisericesc. El pregătește sufletul pentru Sărbătoarea Învierii Domnului și are o durată de 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.
Ziua de 23 februarie 2026 este aliturgică, ceea ce înseamnă că nu se oficiază Sfânta Liturghie. În schimb, în biserici se citesc slujbe speciale de pocăință, iar Canonul Mare al Sfântului Andrei Criteanul este rostit în primele patru zile ale postului. Canonul Mare este o rugăciune amplă, alcătuită din tropare care îndeamnă la introspecție și la recunoașterea greșelilor personale.
Această perioadă este caracterizată de sobrietate, liniște și chemare la smerenie. Credincioșii sunt încurajați să participe la slujbe, să citească din Psaltire și să își analizeze viața cu sinceritate.
Sfântul Policarp, martirul născut în temniță
În aceeași zi este pomenit Sfântul Policarp, episcop al Smirnei și unul dintre ucenicii Sfântului Apostol Ioan. Tradiția spune că Sfântul Policarp s-a născut în temniță, unde părinții săi erau închiși pentru credința lor creștină.
El a devenit un apărător al dreptei credințe și un exemplu de statornicie în fața persecuțiilor. În vremea împăratului roman Marcus Aurelius, Sfântul Policarp a fost arestat pentru că a refuzat să renunțe la credința sa. A fost condamnat la moarte prin ardere, însă mărturiile vechi spun că focul nu l-a atins, iar în cele din urmă a fost ucis cu sabia.
Viața sa este un model de curaj și fidelitate față de Hristos. Pomenirea sa la începutul Postului Mare este un îndemn la tărie sufletească și la credință neclintită.
Rugăciunea care se rostește la începutul Postului Mare
În prima zi a Postului Sfintelor Paști, credincioșii sunt îndemnați să rostească rugăciuni de pocăință și de întărire în credință. Pe lângă participarea la slujbele din biserică, rugăciunea personală are un rol esențial.
O rugăciune potrivită pentru începutul Postului Mare este următoarea:
„Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul trândăviei, al grijii de multe, al iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Iar duhul curăției, al gândului smerit, al răbdării și al dragostei dăruiește-l mie, slugii Tale. Așa, Doamne, Împărate, dăruiește-mi să-mi văd greșelile mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.”






















