Saghin Sabrina
Calendarul ortodox reprezintă un ghid fundamental pentru viața religioasă a credincioșilor, oferind repere esențiale în structura liturgică și spirituală a anului. Având origini în calendarul iulian, instituit de împăratul Iulius Cezar, acesta a evoluat de-a lungul secolelor pentru a răspunde nevoilor duhovnicești ale comunității ortodoxe.
Prin intermediul său sunt stabilite sărbătorile religioase, perioadele de post, zilele de cinstire a sfinților și momentele dedicate rugăciunii, contribuind la păstrarea și transmiterea tradițiilor bisericești. Calendarul ortodox ajută credincioșii să își trăiască viața în armonie cu ritmul credinței, întărindu-le legătura cu Dumnezeu și cu semenii.
Calendar ortodox 3 martie 2025
Sfinții Mucenici Eutropiu și Cleonic erau frați și prieteni ai lui Vasilisc, nepotul Sfântului Teodor Tiron. Cei trei au ajuns în închisoare pentru că nu au renunțat la credința în Hristos. Între ei exista o legătură strânsă, considerându-se frați în credință, fiind uniți în Hristos.
Asclepiodot, guvernatorul orașului Amasea, a încercat mai întâi să-l convingă pe Eutropiu printr-o invitație la o recepție fastuoasă, însă sfântul a refuzat-o citând din Psalmi: „Fericit bărbatul care n-a umblat în sfatul necredincioșilor” (Ps. 1:1). Ulterior, Asclepiodot i-a oferit o sumă de bani, pe care Eutropiu a refuzat-o, amintindu-i guvernatorului că din cauza iubirii de argint, Iuda și-a pierdut sufletul.
Văzând că nu poate să-l determine pe Eutropiu să aducă jertfe zeilor, ighemonul s-a întors către Cleonic și Vasilisc, cerându-le să facă acest lucru. Răspunsul lor a fost: „Cum crede fratele nostru Eutropiu, întărit pe piatra credinței în Iisus Hristos, așa credem și noi, ne întărim în Tatal, Fiul și Sfântul Duh. Și, așa cum Eutropiu suferă pentru Hristos, și noi vrem să suferim alături de el. Diavolul nu va putea să ne despartă pe noi, pe cei pe care Hristos i-a unit prin sfânta credință și iubirea Sa. Așa cum o sfoară împletită în trei nu se rupe, așa și noi, cei trei, vom rămâne tari. Și, precum Preasfânta Treime este nedespărțită, tot așa și noi suntem nedespărțiți în credință și nedivizați în iubire.” Din cauza acestei mărturisiri, cei trei au fost supuși la multe chinuri.
În mijlocul suferinței, Sfântul Eutropiu s-a rugat: „Doamne, ajută-ne să putem îndura aceste răni pentru cununa muceniciei, așa cum l-ai ajutat pe slujitorul Tău, Teodor.” Ca răspuns, Hristos S-a arătat mucenicilor împreună cu îngerii și cu Sfântul Teodor Tiron, spunându-le: „Priviti, a venit Mântuitorul să vă ajute, ca să aveți viața veșnică.” Soldații și ceilalți martori ai viziunii au fost de asemenea vrednici să vadă Mântuitorul și au cerut ighemonului să oprească torturile.
După mai multe încercări de a-i corupe, cei trei nu au renunțat la credința în Hristos, iar pentru aceasta, Sfinții Eutropiu și Cleonic au fost crucificați în orașul Pontine Amasea (Asia Mică) pe 3 martie 308. Trupul Sfântului Eutropiu a fost luat de Velonic, uns cu mir și dus într-un sat la 18 stadii de la cetate, iar trupul Sfântului Cleonic a fost luat de Conit și dus în satul Chima. Sfântul Vasilisc a fost executat mai târziu, pe 22 mai, în orașul Komana.
3 martie, începutul Postului Paștelui
Săptămâna Albă, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Brânzei, este ultima săptămână înainte de Postul Mare. În această perioadă, credincioșii renunță la carne, dar pot consuma lactate, ouă și pește. Este o fază de tranziție, atât din punct de vedere alimentar, cât și spiritual, care are rolul de a pregăti trupul și sufletul pentru rigorile postului.
Această săptămână are o semnificație profund simbolică, marcând Lăsata Secului – momentul în care credincioșii renunță la alimentele de origine animală și se pregătesc pentru purificarea sufletească.
Săptămâna Albă se încheie cu Duminica Lăsatului Sec de Brânză (2 martie 2025), o zi în care credincioșii își cer iertare unii altora, pentru a intra în post împăcați atât cu semenii, cât și cu Dumnezeu.
Structura Postului Paștelui
Postul Mare este împărțit în două perioade importante:
- Postul propriu-zis (3 martie – 12 aprilie 2025) – cele 40 de zile care amintesc de postul Mântuitorului Iisus Hristos în pustie.
- Săptămâna Patimilor (13 – 19 aprilie 2025) – ultima săptămână înainte de Înviere, dedicată rememorării suferințelor Mântuitorului.
În această perioadă, credincioșii sunt chemați la post aspru, rugăciune și fapte bune.
Regulile alimentare în Postul Paștelui
Postul Paștelui este considerat cel mai sever dintre posturile de peste an. Pe durata acestuia:
- Se renunță complet la carne, ouă, lapte și alte produse de origine animală.
- În anumite zile, în special lunea, miercurea și vinerea, se mănâncă fără ulei și fără vin.
- Consumul de pește este permis doar de Buna Vestire (25 martie) și de Florii (13 aprilie).
- Săptămâna Patimilor este cea mai strictă, iar unii credincioși aleg postul negru în Vinerea Mare, ziua Răstignirii Mântuitorului.
Postul, mai mult decât o restricție alimentară
Postul nu se rezumă doar la abstinență de la anumite alimente, ci reprezintă și un timp de purificare sufletească. În această perioadă, se recomandă:
- Rugăciunea mai frecventă și participarea la slujbele religioase.
- Spovedania și împărtășania, pentru întărirea legăturii cu Dumnezeu.
- Îndepărtarea gândurilor negative, evitarea conflictelor și a judecății celorlalți.
- Săvârșirea faptelor bune și sprijinirea celor aflați în nevoie.
Semnificația Postului Paștelui
Postul Mare este o perioadă de reflecție, pocăință și pregătire sufletească pentru Învierea Domnului. Această călătorie spirituală ne oferă ocazia de a ne curăța sufletul și de a ne apropia mai profund de Dumnezeu.
În tradiția creștină, Postul Mare evocă cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustie, precum și suferințele Sale înainte de Răstignire. Prin post și rugăciune, credincioșii refac simbolic acest drum al purificării, pregătindu-se pentru sărbătoarea Învierii.
Tradiții și obiceiuri specifice Postului Paștelui
De-a lungul timpului, Postul Mare a fost însoțit de numeroase tradiții și obiceiuri, fiecare având semnificația sa:
„Lăsatul secului” marchează începutul postului printr-o masă de abundență, adunând familia într-un moment de comuniune. Curățenia de primăvară, practică întâlnită în multe regiuni, simbolizează nu doar ordine exterioară, ci și purificarea sufletului înainte de Paște.
Săptămâna Patimilor este un moment de profundă trăire spirituală, marcată prin slujbe speciale, precum Denia celor 12 Evanghelii și Prohodul Domnului.
Postul negru din Vinerea Mare este un act de smerenie, iar mulți credincioși aleg să-l urmeze și să treacă sub Sfântul Epitaf, în semn de evlavie.
Superstiții din Postul Paștelui – credințe transmise din străbuni
Postul Paștelui nu este doar o perioadă de purificare fizică și spirituală, ci și un timp încărcat de tradiții și superstiții moștenite din vechime. De-a lungul secolelor, oamenii au creat și respectat numeroase credințe pentru a atrage sănătate, belșug și protecție divină.
Începutul postului – Se crede că cine începe postul trebuie să-l țină până la capăt, altfel riscă să atragă ghinion. În unele zone, se evită spălarea hainelor în prima zi de post, pentru a nu „murdări” sufletul. Dacă plouă în prima zi, este semn că anul va fi roditor și plin de binecuvântări.
Ce și cum mănânci – Prima zi de post este considerată importantă. Se spune că este bine să nu mănânci nimic până la apusul soarelui, pentru a atrage protecția divină. De asemenea, mierea și nucile consumate în această zi aduc un an dulce și fără griji.
Zilele din post – Există credințe că tăierea unghiilor sau tunderea părului vinerea poate aduce boală sau slăbirea energiei vitale. Zilele de sărbătoare din post sunt sacre, iar munca fizică este considerată un afront adus divinității. În Joia Mare, aprinderea focului înainte de răsărit este considerată un semn rău, ce poate aduce nenorociri asupra casei.
Săptămâna Mare – Pe măsură ce postul se apropie de sfârșit, superstițiile se intensifică. Vinerea Mare este considerată una dintre cele mai sacre zile, iar tradiția spune că cine se uită în oglindă în această zi riscă să vadă chipul diavolului. Lacrimile vărsate în Vinerea Mare sunt un semn rău, iar cei care plâng vor avea parte de necazuri. În schimb, scăldatul în apă rece în această zi este văzut ca un ritual de purificare, care aduce sănătate și vitalitate.
Această perioadă nu este doar despre restricțiile alimentare, ci și despre tradițiile adânc înrădăcinate, unde credințele populare se împletesc armonios cu spiritualitatea. Fie că urmezi aceste obiceiuri sau le privești ca pe elemente fascinante ale culturii populare, ele contribuie la farmecul și misterul unei etape de reflecție și pregătire sufletească.
