Cristina Cohuț
Postul Paștelui, cunoscut și sub numele de Postul Mare sau Păresimile, a început pe 3 martie și se va însemna pe 19 aprilie, în ajunul Sărbătorii Învierii Domnului. Considerat cel mai lung și cel mai aspru dintre cele patru mari posturi rânduite de Biserica Ortodoxă, acesta implică nu doar restricții alimentare, ci și o profundă semnificație spirituală. Credincioșii sunt îndemnați să renunțe la plăcerile materiale și să se concentreze pe rugăciune, introspecție și fapte bune.
Ce se mănâncă în Postul Paștelui
Alimentația din timpul postului trebuie să excludă carnea, lactatele și ouăle, fiind permis consumul de legume, fructe, cereale și leguminoase. Există zile în care este permisă folosirea uleiului și a vinului, dar dezlegarea la pește este oferită doar de două ori în timpul postului: pe 25 martie, de Buna Vestire, și pe 13 aprilie, de Florii.
De-a lungul istoriei, postul era mult mai aspru, iar unele comunități obișnuiau să se abțină complet de la mâncare până seara, exceptând zilele de sâmbătă și duminică. Această disciplină alimentară nu are doar un scop spiritual, ci și beneficii pentru sănătate, ajutând la detoxifierea organismului.
Ce este interzis în Postul Paștelui
Pe lângă interdicțiile alimentare, postul presupune și o renunțare la petreceri și evenimente festive, cum ar fi nunțile, considerate nepotrivite într-o perioadă de pocăință. De asemenea, credincioșii sunt sfătuiți să evite distracțiile zgomotoase, certurile și gândurile negative. Postul trebuie să fie însoțit de rugăciune, acte de caritate și o atitudine smerită, menite să aducă liniște sufletească și apropiere de Dumnezeu, scrie antena3.ro.
De ce este cel mai greu post din anul bisericesc
Postul Paștelui este considerat cel mai dificil dintre toate posturile rânduite de Biserică. Există mai multe motive pentru care acesta este perceput astfel:
- Durata – Cu o lungime de 48 de zile, Postul Mare este cel mai lung din calendarul ortodox, depășindu-l pe cel al Crăciunului, care durează 40 de zile.
- Restricțiile alimentare – Regimul este mai strict comparativ cu alte posturi, cu foarte puține zile de dezlegare la ulei, vin sau pește.
- Săptămâna Patimilor – Ultima săptămână a postului este și cea mai aspră, mulți dintre credincioși optând pentru post negru în Vinerea Mare, în semn de cinstire a suferințelor Mântuitorului.
Originea postului mare
Postul Paștelui are origini foarte vechi și a evoluat treptat în forma pe care o cunoaștem astăzi. În primele secole creștine, durata și severitatea postului variau de la o comunitate la alta.
Unii creștini posteau doar în Vinerea Mare, alții timp de câteva zile, iar alții pentru o perioadă mai lungă. Biserica a stabilit, în cele din urmă, o durată de 40 de zile, inspirată de postul de 40 de zile al lui Iisus în pustiu. Ulterior, acestei perioade i s-au adăugat Sămbăta lui Lazăr și Săptămâna Patimilor, ajungând la 48 de zile de post.
Postul, o pregătire spirituală
Mai presus de restricțiile alimentare, Postul Mare este o perioadă de introspecție și apropiere de Dumnezeu. Biserica încurajează credincioșii să participe la slujbe, să se roage mai mult, să citească din Sfânta Scriptură și să se spovedească. Scopul final al postului nu este doar abținerea de la alimente, ci și purificarea sufletească și dobândirea unei stări de pace interioară.
Anul acesta, Postul Paștelui se întinde din 3 martie până pe 19 aprilie, oferindu-le credincioșilor ocazia de a-și reînnoi credința și de a se pregăti pentru celebrarea Învierii Domnului, cel mai important eveniment al creștinismului.
