Călin Georgescu, candidatul care a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale, este autorul a două cărți dezbătute intens: „Cumpăna României” și „Marea Renaștere. Ieșirea din Matrix”.
Ambele lucrări oferă o perspectivă inedită asupra viziunii sale politice și sociale, una care i-au adus atât aprecieri, cât și critici. Cercetătorul Iulian Bocai a realizat o recenzie amplă asupra acestor lucrări, oferind detalii despre mesajele transmise și implicațiile lor.
O Românie eliberată de „lanțurile internaționale”
Conform lui Georgescu, România trebuie să iasă din organizațiile internaționale care, în viziunea sa, o mențin într-o stare de sclavie.
Uniunea Europeană este catalogată drept o structură creată pentru „distrugerea națiunilor”, Fondul Monetar Internațional este considerat un instrument de control neoliberal, iar Organizația Mondială a Sănătății – o conspirație globală.
„Marile corporații și conspirații internaționale lucrează împreună pentru a distruge identitatea națională”, scrie Bocai despre viziunea autorului.
Georgescu sugerează că România trebuie să se bazeze pe propriile resurse și pe valorile tradiționale pentru a supraviețui „marii crize mondiale” pe care o prevede.
Potrivit lui, salvarea țării depinde de întoarcerea la gospodăria rurală și de crearea unor „comuniuni economice” – cooperative agricole spiritualizate, bazate pe valorile creștine.
O lume apocaliptică și teorii ale conspirației
În viziunea lui Georgescu, omenirea se confruntă cu o conspirație globală care vizează controlul total al resurselor alimentare și energetice.
„Făina de greieri”, „carnea artificială” și alte inovații tehnologice sunt considerate astfel unelte ale „tehnoglobaliștilor” pentru distrugerea agriculturii tradiționale.
Georgescu merge mai departe, susținând că aceste transformări vor conduce, în cele din urmă, la canibalism – o ipoteză sprijinită de referințe la profesori occidentali care, susține el, ar promova această idee.
Valorile tradiționale ca salvare
În „Cumpăna României”, autorul pledează pentru o renaștere a valorilor tradiționale și creștine, afirmând că țăranii români sunt „germenele regenerării spirituale și economice a Europei”.
Georgescu propune impozit zero pe agricultura de subzistență, Wi-Fi gratuit în întreaga țară și un program ambițios intitulat „Apă, Hrană, Energie” – soluția sa pentru independența României față de influențele externe.
De asemenea, acesta promovează măsuri controversate, precum canonizarea unor figuri istorice, interzicerea avortului și scoaterea în afara legii a „propagandei homosexuale”.
Critici la adresa structurii cărților
Bocai observă că lucrările lui Georgescu sunt „structuri fără ordine, pline de repetiții și autoplagiate”, cu idei reluate mecanic în diverse capitole.
În „Marea Renaștere”, autorul include interviuri neidentificate, iar unele fragmente sunt reciclate din prima carte.
În mod ironic, Georgescu se compară cu personajul Neo din filmul Matrix, descriindu-se drept „singura soluție” pentru eliberarea României de influențele nocive ale „Matrixului economic neoliberal”.
Ce spun susținătorii
Susținătorii lui Georgescu îl consideră un vizionar care combină luciditatea cu patriotismul.
„Doar hiperluciditatea născută din sacrificiu îți permite să demistifici iluziile”, afirmă un admirator într-un dialog publicat în recenzia lui Bocai.
Programul său este văzut ca o antiteză radicală la ordinea economică actuală, fiind catalogat drept „Soluția” pentru ieșirea din criza globală.
Un candidat polarizant
Criticii îl acuză pe Georgescu de populism și de promovarea unor teorii ale conspirației fără fundament.
Cu toate acestea, viziunea sa asupra unei Românii independente, construite pe valorile tradiționale, a atras un segment semnificativ al electoratului, transformându-l într-o figură centrală a alegerilor prezidențiale.
Rămâne de văzut cum vor influența ideile sale dezbaterea publică în turul doi al alegerilor.