Cristina Cohuț
Călin Georgescu, candidat independent în primul tur al alegerilor prezidențiale, a deschis un proces împotriva Administrației Prezidențiale, Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) și Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS).
Acțiunea juridică a fost înaintată Curții de Apel București și are ca obiect contestarea documentelor desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în legătură cu campania sa electorală.
Contestarea documentelor desecretizate de CSAT
Conform portalului instanțelor, procesul are ca obiect „suspendarea executării actului administrativ”. Acțiunea a fost inițiată de Călin Georgescu și Asociația pentru Apărarea Libertăților Publice (APALP). Pârâții sunt Administrația Prezidențială, SRI, SIE, DGPI și STS.
Documentele contestate au fost desecretizate pe 4 decembrie, fiind invocate posibile interferențe ale unui „actor statal” în campania electorală a lui Călin Georgescu. Judecătorii Curții de Apel București au decis marți amânarea cazului, urmând să se pronunțe miercuri, 11 decembrie.
Hotărârea vine într-un context tensionat, în care Georgescu a acuzat instituțiile statului de imixtiune în procesul electoral. Desecretizarea documentelor de către președintele Klaus Iohannis a generat o serie de controverse, culminând cu anularea primului tur al alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională a României (CCR).
CCR anulează primul tur al alegerilor prezidențiale
Pe 6 decembrie, CCR a decis, în unanimitate, să anuleze rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Decizia a fost luată după ce au fost analizate informațiile transmise de serviciile de informații către CSAT.
Aceste documente indicau faptul că un „actor statal” a intervenit în campania electorală prin crearea de mii de conturi pe internet pentru influențarea opțiunilor alegătorilor.
În acest context, dosarele desecretizate de CSAT au devenit un subiect central al dezbaterilor publice. Georgescu și susținătorii săi consideră că aceste documente au fost utilizate pentru a-i prejudicia imaginea și șansele electorale.
Anchete penale în desfășurare
Ulterior desecretizării, la Parchetul General au fost deschise două dosare penale in rem privind interferențele în procesul electoral. Procurorii investighează crearea masivă de conturi online folosite pentru manipularea alegătorilor.
În acest scop, au fost solicitate informații suplimentare de la serviciile de informații și de la Oficiul Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
Cazul deschis de Călin Georgescu pune în lumină tensiunile dintre instituțiile statului și candidații independenți. În timp ce Georgescu contestă interferențele și lipsa de transparență, autoritățile susțin că măsurile luate sunt menite să asigure corectitudinea procesului electoral. Decizia Curții de Apel București este așteptată cu interes, având potențialul de a crea un precedent juridic semnificativ.
