Saghin Sabrina
Joi, într-o intervenție televizată, Călin Georgescu a adus în prim-plan tensiunile generate de anularea alegerilor prezidențiale din România, susținând că acest eveniment este urmărit cu mare atenție de statele occidentale. Potrivit lui Georgescu, instabilitatea politică din România este un semnal de alarmă pentru liderii occidentali, care își simt propriile poziții amenințate.
În paralel, candidatul a criticat vehement implicarea președintelui Franței, Emmanuel Macron, în continuarea războiului din Ucraina, pe care îl consideră un demers personal motivat de răzbunare împotriva Rusiei. Declarațiile lui Georgescu, care includ comparații dure între Klaus Iohannis și Carol al II-lea, evidențiază o viziune controversată asupra politicii interne și externe.
Călin Georgescu, critici în sfera politică
Călin Georgescu a subliniat că anularea alegerilor prezidențiale din România nu a trecut neobservată în capitalele occidentale. Acesta a susținut că decizia ar fi stârnit nemulțumiri în rândul liderilor vestici, preocupați de posibile efecte asupra propriilor guverne.
În acest context, Georgescu a menționat excluderea președintelui Klaus Iohannis de la o întâlnire organizată la Bruxelles de către NATO, interpretând acest gest drept o delimitare clară a Occidentului față de liderul român. Acesta a descris situația drept un semnal că România nu mai beneficiază de susținerea de odinioară, un fapt care complică și mai mult poziția țării pe scena internațională.
Totodată, Georgescu a criticat instabilitatea din alte state importante, precum Germania și Franța, susținând că problemele economice și politice din aceste țări ar putea genera mișcări similare celor din România.
Georgescu susține că Macron este pro-război
Un alt subiect major abordat de Georgescu a fost războiul din Ucraina, pentru care l-a acuzat pe președintele Franței, Emmanuel Macron, de a fi principalul promotor. Potrivit lui Georgescu, insistența lui Macron de a sprijini Kievul ar fi alimentată de dorința de răzbunare împotriva Rusiei. Acesta a argumentat că Rusia a contribuit la reducerea dependenței unor țări africane față de Franța, diminuând accesul Parisului la resursele naturale din regiune.
„Rusia a ajutat țările africane să evite un colaps economic, iar Macron de asta insistă cu acest război (…) Pacea nu este agreată, iar vârful de lance pentru război îl reprezintă președintele Macron, dintr-o țară cu instabilitate masivă, cu insistențe de a acoperi corupția imensă”, a afirmat Călin Georgescu.
Declarațiile sale au fost însoțite de critici la adresa politicilor externe ale altor lideri europeni, dar și de pledoarii pentru o politică „pro-românească” în detrimentul unui automatism pro-european.
„Am auzit acțiunile partidelor care spun „suntem pro-europeni”. Eu vreau să fiu un mare român în Europa, noi trebuie să fim pro-români, nu pro-europeni pentru că oricum suntem o națiune europeană”, a adăugat Georgescu. De asemenea, el a spus că AUR este „singurul partid care a realizat ce se întâmplă în țară”.
Critici la adresa lui Klaus Iohannis
Un punct de maximă tensiune în declarațiile lui Georgescu l-a reprezentat criticile aduse președintelui Klaus Iohannis. Acesta l-a acuzat de „impostură” și „lașitate”, calificând prelungirea mandatului său prezidențial drept o manevră abuzivă. Georgescu a comparat acțiunile lui Iohannis cu dictatura regală instaurată de Carol al II-lea în 1938, sugerând că actuala conducere ar putea avea intenții similare.
„Este o acțiune de parvenit, de la aruncarea paltonului la celebrele sejururi în țările calde, poporul român nu a existat, iar acum frica s-a instalat în acest individ. La cum a pus problema, este o poziție clar a unui om laș”, a afirmat Călin Georgescu.
De cealaltă parte, Klaus Iohannis a oferit o replică fermă la acuzații, susținând că prelungirea mandatului său este o prevedere constituțională clară.
„Dacă aș pleca, ar trebui să plec doar prin demisie. Nu aș face-o fără o motivație extrem, extrem de solidă. Și aș face-o doar dacă ar exista un interes public major. CCR nu mi-a prelungit mandatul, cum eronat vehiculează unii politicieni, care probabil nu au avut timp să citească acest articol deși are doar un rând.
CCR a subliniat că există acest articol și acesta se aplică. CCR a spus, atenție, că este lege și legea se aplică. Eu nu pot să plec. Cum să plec dacă Constituția îmi spune că trebuie să stau? Nu este o alegere”, a susținut Klaus Iohannis.
