Redactia
Ora de iarnă este, de fapt, ora legală oficială standard. Aceasta este folosită în mod normal în majoritatea țărilor sau teritoriilor, în special în emisfera nordică. Calendaristic, acoperă perioada cuprinsă între lunile octombrie a unui an și martie a anului următor.
Sistemul orei de vară şi de iarnă presupune o ajustatare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3:00 devine ora 4:00), în timp ce la ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4:00 devine ora 3:00.
Când se trece la ora de iarnă
Trecerea la ora de iarnă 2020 se va face în ultimul weekend din luna octombrie, adică în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 devine ora 3:00. Va fi, practic, cea mai lungă zi a anului, având 25 de ore, potrivit oraexacta.eu.
Până se dau iar ceasurile înainte, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) va fi de două ore (față de trei ore când e ora de vară). Introducerea orei de vară a avut ca scop creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui și a fost extrem de avantajoasă pentru cei care lucrau pe vremuri în agricultură.
Cum ne afectează trecerea la ora de iarnă
Medicii spun că avem nevoie de aproximativ o săptămână, două, pentru a ne adapta. Schimbarea orei poate aduce stări de oboseală, nervozitate și chiar depresie, avertizează specialiștii.
Mai afectate sunt persoanelor cu afecţiuni cardiovasculare, pentru că se secretă în exces hormonii de stres, care pot creşte tensiunea şi pot precipita criză cardiacă sau un accident vascular, potrivit medicilor.
Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, vertij, irascibilitate, anxietate, tulburări de concetrare, cefalee sau modificare apetitului. Ca să ne adaptăm mai repede, experții ne sfătuiesc să facem plimbări în aer liber și să avem o alimentaţie bazată pe multe verdeţuri.
