Georgescu Dragos
Chiar dacă suntem abia la jumătatea lunii octombrie, frigul s-a instalat deja în București, iar locuitorii Capitalei încep să se întrebe când va veni prima ninsoare din acest an. După o vară lungă și un început de toamnă cu temperaturi peste medie, schimbarea bruscă a vremii i-a făcut pe mulți să scoată hainele groase din dulap. Iar veștile meteorologilor arată că primele episoade de zăpadă nu sunt deloc departe.
Când va cădea prima ninsoare în București. Anunțul făcut de meteorologi
Potrivit primelor estimări, Bucureștiul ar putea fi acoperit de un strat subțire de zăpadă chiar la finalul lunii noiembrie sau în primele zile din decembrie. Anul 2025 ar putea aduce o iarnă diferită față de cele precedente, când locuitorii Capitalei abia vedeau câțiva fulgi, de obicei după Anul Nou.
Conform datelor furnizate de Accuweather, prima ninsoare ar putea apărea în jurul datei de 22 noiembrie 2025, marcând un început de iarnă mai devreme decât în anii anteriori. Meteorologii menționează însă că această primă ninsoare va fi una slabă, fără acumulări semnificative de zăpadă și fără disconfort major în trafic.
Deși nu se așteaptă „munți de zăpadă” la final de noiembrie, schimbarea temperaturilor va fi vizibilă, iar frigul va deveni tot mai persistent pe timpul nopții. În mod normal, în București prima ninsoare apare între 10 și 20 decembrie, dar în ultimii ani s-au înregistrat abateri notabile, influențate de fenomene climatice globale precum El Niño.
Meteorologii de la Accuweather subliniază că „probabilitatea apariției primilor fulgi în zona Capitalei crește considerabil după data de 20 noiembrie, însă stratul de zăpadă va fi temporar și se va topi repede din cauza solului încă cald”.
Pe de altă parte, există și estimări care susțin că iarna adevărată va întârzia să vină. Potrivit platformei EaseWeather, prima ninsoare consistentă din București ar putea fi înregistrată abia în ianuarie 2026. Acest model meteorologic indică o iarnă predominant ploioasă, cu temperaturi pozitive în decembrie și doar câteva episoade scurte de ninsoare slabă.
Diferențele dintre aceste prognoze sunt explicabile. Climatul din zona Munteniei este considerat unul mozaicat, influențat de curenți atlantici, aerul rece venit din nordul Europei și masele de aer cald de origine mediteraneană. Astfel, predicțiile pe termen lung sunt dificil de realizat, mai ales pentru regiuni urbane precum Bucureștiul, unde insula de căldură urbană influențează semnificativ temperatura la sol.
Specialiștii subliniază că, pe măsură ce ne apropiem de luna decembrie, prognozele se vor rafina. Modelele actuale sunt doar orientative și pot suferi modificări, în funcție de dinamica maselor de aer și de presiunea atmosferică din regiune.
Iarna 2025-2026 ar putea fi una mai blândă, dar cu episoade imprevizibile
Meteorologii nu exclud posibilitatea ca iarna 2025-2026 să fie, per total, mai blândă decât media ultimilor ani, dar cu episoade bruște de frig. Astfel de perioade scurte, dar intense, sunt din ce în ce mai frecvente din cauza schimbărilor climatice.
Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), în luna decembrie temperaturile vor fi ușor mai ridicate decât media multianuală, situându-se între 0 și 4 grade Celsius în sudul țării. Totuși, în anumite nopți, valorile termice ar putea coborî sub -5 grade, mai ales în zonele periferice ale Capitalei.
Precipitațiile ar urma să fie mixte în prima parte a iernii, cu alternanțe între ploaie, lapoviță și ninsoare. Aceasta ar putea fi o veste bună pentru locuitorii orașului, care s-au confruntat în trecut cu probleme cauzate de troiene, gheață și blocaje în trafic.
Un alt aspect remarcat de specialiști este acela că iarna din acest an ar putea avea o dinamică asemănătoare celei din 2016, când Bucureștiul a fost ocolit de ninsoare până la finalul lunii decembrie, dar s-a confruntat apoi cu un episod sever în ianuarie.
Cum influențează schimbările climatice ninsoarea în Capitală
Schimbările climatice globale au modificat semnificativ regimul precipitațiilor din Europa de Est, inclusiv în România. În ultimele două decenii, Bucureștiul a avut ierni tot mai sărace în zăpadă, iar stratul gros și persistent de altădată a devenit o raritate.
Meteorologii explică faptul că iernile blânde sunt rezultatul încălzirii continue a atmosferei. Chiar dacă pot apărea episoade scurte de ninsoare, temperaturile pozitive din timpul zilei împiedică depunerea și menținerea zăpezii. În plus, mediul urban contribuie la topirea rapidă a stratului alb din cauza emisiilor termice și a infrastructurii care reține căldura.
„În orașe precum Bucureștiul, diferența dintre temperatura aerului și cea resimțită la sol poate ajunge la 3-4 grade Celsius. Acest fenomen face ca ninsoarea să se transforme rapid în lapoviță sau ploaie”, a explicat un specialist ANM.
De altfel, în ultimii ani, zăpada în Capitală s-a transformat dintr-un fenomen obișnuit într-un eveniment ocazional. În iarna 2023-2024, de exemplu, primul strat consistent de zăpadă a fost consemnat abia în ianuarie, iar după două zile s-a topit complet.
La munte, iarna a început deja
În timp ce bucureștenii așteaptă încă primii fulgi, la munte iarna și-a făcut deja simțită prezența. În ultimele zile ale lui septembrie, în mai multe zone din Carpați au fost înregistrate ninsori consistente.
La Vârful Omu și în Masivul Bucegi, stratul de zăpadă a atins 10 centimetri pe 30 septembrie, iar în unele zone înalte drumurile au fost acoperite de gheață. Autoritățile au fost nevoite să intervină cu utilaje de deszăpezire și să emită avertizări pentru șoferii care circulă pe Transfăgărășan și Transalpina.
Imaginile cu primele ninsori au devenit virale pe rețelele sociale, iar turiștii care au urcat la munte au fost încântați să vadă peisaje de iarnă încă din primele zile ale toamnei. În stațiunile din Valea Prahovei, hotelierii speră ca sezonul de schi să înceapă devreme anul acesta, mai ales dacă temperaturile rămân scăzute.
Meteorologii estimează că la altitudini de peste 1.500 de metri stratul de zăpadă se va menține, iar în luna noiembrie vor apărea noi episoade de ninsoare, mai ales în zonele din centrul și nordul țării.
Bucureștenii se pregătesc pentru iarnă
Chiar dacă prognozele nu sunt clare în privința datei exacte a primei ninsori, locuitorii Capitalei au început deja pregătirile pentru sezonul rece. Asociațiile de proprietari au solicitat pornirea căldurii mai devreme în anumite blocuri, iar magazinele de bricolaj și-au crescut vânzările la calorifere electrice, aeroterme și materiale izolante.
De asemenea, Compania Municipală Termoenergetica a anunțat că va face probele la sistemul centralizat de încălzire în următoarele săptămâni, pentru ca furnizarea agentului termic să poată începe la timp.
În paralel, Primăria Capitalei pregătește stocurile de material antiderapant și a început contractarea utilajelor de deszăpezire pentru iarna 2025-2026. În ultimii ani, autoritățile au fost criticate pentru reacțiile întârziate în fața ninsorilor abundente, motiv pentru care planul de intervenție a fost actualizat.
În plus, firmele de salubrizare au primit deja dispoziții să verifice utilajele și să pregătească echipele pentru eventualele episoade de ninsoare timpurie.
Ce urmează în următoarele săptămâni
În perioada 15-30 octombrie, temperaturile din București vor continua să scadă treptat, cu valori maxime de 13-15 grade și minime de 3-5 grade Celsius. Spre finalul lunii, se așteaptă primele nopți cu îngheț, mai ales în zonele deschise ale orașului.
Meteorologii avertizează că „perioadele reci din octombrie nu anunță neapărat o iarnă grea, dar pot indica o tranziție rapidă între anotimpuri”. Cu alte cuvinte, dacă aerul rece din nordul Europei ajunge mai devreme, primele episoade de ninsoare ar putea apărea chiar înainte de 1 decembrie.
Totuși, în lipsa unui strat consistent de zăpadă, vremea va rămâne predominant umedă și înnorată. Este posibil ca ploile să fie mai frecvente decât ninsoarea, cel puțin până la mijlocul iernii.
Pentru mulți bucureșteni, prima ninsoare are o semnificație specială. Chiar dacă traficul devine un coșmar, iar trotuarele se transformă în patinoare, fulgii care acoperă orașul aduc mereu un strop de nostalgie și farmec.
Totuși, din punct de vedere meteorologic, Capitala se află într-o zonă tot mai predispusă la ierni fără zăpadă. În ultimii 10 ani, numărul zilelor cu strat de zăpadă mai gros de 5 centimetri s-a redus la jumătate. În același timp, cantitatea totală de precipitații a rămas similară, doar că sub formă de ploaie, nu de ninsoare.
Specialiștii atrag atenția că „iarna fără zăpadă” nu înseamnă neapărat o iarnă mai ușoară. Umiditatea crescută, ploile reci și înghețul pot provoca disconfort similar, iar drumurile pot deveni la fel de periculoase.
Astfel, indiferent dacă primii fulgi vor cădea pe 22 noiembrie, la început de decembrie sau abia în ianuarie, pregătirile pentru sezonul rece sunt esențiale. Bucureștenii vor trebui să se adapteze din nou la capriciile vremii, care, în ultimii ani, a devenit tot mai imprevizibilă.
