Georgescu Dragos
Anul școlar 2025-2026 riscă să debuteze cu un climat tensionat, pe fondul unui posibil boicot al cadrelor didactice programat pentru 8 septembrie, ziua oficială de începere a cursurilor.
Când va începe școala. Ministerul Educației a venit cu noi detalii
Declarațiile făcute luni, 25 august, de către ministrul Educației, Daniel David confirmă temerile legate de o toamnă marcată de conflicte sociale și greve în sistemul de învățământ.
„Ce se va întâmpla, adevărul este că nu știu. Îmi este foarte greu să fac predicții. Probabil că va fi un boicot, nu știu de ce anvergură. Probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite în prima zi de școală. Nu știu care este magnitudinea acestui proces, nu știu dacă nu vor fi în alte zone școli care o să își desfășoare activitatea în mod obișnuit…”, a declarat Daniel David la postul Antena 3.
Declarațiile sale vin pe fondul unui conflict prelungit între sindicatele din educație și Guvern, declanșat de adoptarea așa-numitei „Legi Bolojan”, considerată de profesori drept un atac direct la stabilitatea locurilor de muncă, la veniturile salariale și la condițiile de muncă din sistemul public de învățământ.
Ministrul Daniel David a confirmat oficial că există o intenție reală de boicot a primei zile de școală, așa cum fusese deja anunțat de Marius Nistor, președintele Federației Sindicale „Spiru Haret”. Potrivit liderului sindical, pe 8 septembrie profesorii vor refuza să participe la evenimentele festive și la acțiunile programate pentru deschiderea anului școlar, într-un gest colectiv de protest față de măsurile impuse de Guvern.
În plus, sindicatele pregătesc și un miting de amploare în fața Guvernului României și la Palatul Cotroceni, solicitând anularea prevederilor din Legea Bolojan și o nouă strategie de finanțare a educației.
Aceste acțiuni de protest se adaugă unei serii de manifestații stradale organizate în ultimele luni, care au scos în stradă mii de cadre didactice, nemulțumite de modificările impuse în modul de funcționare al sistemului.
Legea Bolojan, sursa principală a conflictului
Nemulțumirile profesorilor se concentrează în jurul „Legii Bolojan”, un pachet legislativ promovat de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar și considerat de sindicate ca fiind profund nedrept pentru angajații din educație.
Una dintre cele mai controversate măsuri este creșterea normei didactice de la 18 ore la 20 de ore pe săptămână pentru personalul didactic de predare. Profesorii susțin că această schimbare:
va duce la restrângeri de activitate;
poate genera tăieri salariale indirecte;
afectează calitatea actului educațional, pentru că profesorii vor avea mai puțin timp pentru pregătirea orelor și evaluarea elevilor.
De asemenea, tariful pentru plata cu ora – utilizat de profesorii suplinitori sau de cei care predau discipline suplimentare – a fost reduse cu peste 50%, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă a veniturilor pentru numeroși dascăli.
Sindicatele acuză Guvernul că măsurile luate sub pretextul echilibrării bugetului penalizează în mod nedrept personalul din educație, afectând direct stabilitatea financiară a zeci de mii de familii.
Pe 12 august, înainte de ultimele negocieri cu sindicatele, ministrul Educației avertizase că, dacă Guvernul nu adoptă rapid măsuri de reducere a deficitului bugetar, există riscul real ca nu vor mai exista fonduri suficiente pentru plata burselor și a salariilor din sistemul de învățământ.
Această declarație a fost percepută ca o presiune suplimentară asupra profesorilor și a generat reacții vehemente din partea sindicatelor, care au acuzat Guvernul că încearcă să transfere responsabilitatea crizei bugetare asupra personalului din educație.
Ministrul a răspuns criticilor menționând că situația financiară este „extrem de dificilă” și că măsurile adoptate au fost necesare pentru a evita un colaps financiar al sistemului. Totuși, sindicatele consideră că educația nu ar trebui să fie sacrificată pentru a acoperi dezechilibrele bugetare și cer un buget mai mare alocat acestui sector vital.
Profesorii amenință cu greve și proteste de amploare
Nemulțumirile profesorilor nu s-au limitat la declarații. În ultimele luni, mii de cadre didactice au ieșit în stradă, organizând proteste spontane în marile orașe, în fața inspectoratelor școlare și chiar la sediul Ministerului Educației.
Revendicările lor sunt clare: renunțarea la creșterea normei didactice; revenirea la tarifele anterioare pentru plata cu ora; asigurarea unui buget corespunzător pentru burse, salarii și investiții în școli; reluarea dialogului social între minister și sindicate.
Pe acest fond tensionat, 8 septembrie – ziua oficială de începere a anului școlar 2025-2026 – riscă să devină mai degrabă o zi de boicot generalizat decât de festivitate.
Ce înseamnă, de fapt, boicotul primei zile de școală
Sindicatele au explicat că boicotul anunțat pentru 8 septembrie nu presupune suspendarea completă a activităților educaționale, ci refuzul cadrelor didactice de a participa la festivitățile și evenimentele speciale programate pentru deschiderea anului școlar.
Concret, profesorii ar putea alege să nu participe la ceremonii, discursuri oficiale și alte acțiuni festive, limitându-se la strictul necesar sau, în unele cazuri, refuzând complet să intre la clasă în prima zi.
Totuși, ministrul Daniel David a precizat că nu poate estima amploarea fenomenului:
„Probabil că o să fie segmente cu atitudini diferite. Unele școli vor decide să-și înceapă activitatea normal, în timp ce altele vor susține boicotul. E greu de spus, în acest moment, cât de extins va fi protestul.”
