Georgescu Dragos
Rezultatul alegerilor prezidențiale din România, încheiate duminică, 18 mai, cu victoria lui Nicușor Dan, începe deja să producă efecte notabile în plan economic. Piețele financiare au reacționat prompt, iar semnalele sunt clare: încrederea investitorilor se stabilizează, iar costurile de finanțare pentru stat încep să scadă vizibil.
La cât au ajuns dobânzile imediat după ce Nicușor Dan a ajuns președintele României
Luni, 19 mai, dobânzile la care se împrumută statul român au continuat trendul descendent început pe finalul săptămânii trecute. Corecția este mai amplă pe termen scurt, unde scăderile sunt de 60-70 de puncte de bază, dar și pe termen lung s-au înregistrat reduceri semnificative.
Potrivit unei analize publicate de Profit.ro și preluată de News.ro, randamentele obligațiunilor guvernamentale cu maturitate la 10 ani au coborât cu 27 de puncte de bază față de nivelul de vineri, ajungând la 7,53% – un nivel considerabil mai scăzut, echivalent cu cel anterior primului tur al alegerilor prezidențiale.
Piețele reacționează: încrederea revine după luni de incertitudine
Evoluțiile de luni confirmă faptul că investitorii percep alegerea lui Nicușor Dan drept un semnal de stabilitate politică și fiscală. Victoria sa, obținută într-un climat electoral tensionat, pare să fi adus o gură de oxigen pieței financiare, care fusese afectată de volatilitate accentuată în perioada dintre cele două tururi de scrutin.
Dobânzile, aflate pe un trend ascendent imediat după primul tur, începuseră să pună presiune asupra costurilor de finanțare ale Guvernului, asupra cursului valutar și, indirect, asupra inflației. Scăderea lor este un semnal pozitiv care ar putea marca începutul unei perioade de calm relativ, dacă noul executiv va reuși să asigure continuitate și predictibilitate în politica fiscală.
Conform datelor Bloomberg, randamentele obligațiunilor guvernamentale cu maturitate în 2035 au revenit luni la niveluri similare cu cele din perioada de dinaintea alegerilor – o indicație clară că temerile privind un eventual derapaj fiscal au fost, cel puțin temporar, risipite.
Dobânzile la termen scurt scad semnificativ
Scăderi mai accentuate s-au înregistrat în zona împrumuturilor pe termen scurt. Dobânzile aferente obligațiunilor cu maturități mai mici – de ordinul lunilor – au înregistrat corecții între 60 și 70 de puncte de bază. Aceste reduceri rapide arată o reacție imediată a piețelor monetare și reflectă sentimentul de ușurare din partea investitorilor care privesc cu mai multă încredere perioada post-electorală.
Această detensionare se traduce printr-un acces mai ieftin al statului român la finanțare, ceea ce ar putea reduce presiunea asupra bugetului și asupra costurilor cu dobânzile la datoria publică.
Statul a împrumutat deja 16 miliarde de lei de la populație
Pe fundalul acestor evoluții, Guvernul român continuă să se finanțeze masiv atât de pe piața internă, cât și de la populație. Potrivit calculelor Profit.ro, în primul trimestru din 2025, Ministerul Finanțelor a atras de la cetățeni o sumă impresionantă: 16 miliarde de lei, prin programele Tezaur și Fidelis.
Această sumă este de peste trei ori mai mare decât cea atrasă în aceeași perioadă a anului precedent – când totalul a fost de 5 miliarde de lei. Creșterea semnificativă reflectă nu doar nevoia de finanțare a Guvernului, ci și interesul sporit al populației pentru instrumentele de economisire cu randamente atractive, în contextul inflației ridicate și al incertitudinii bancare.
Ministerul Finanțelor are stabilită o țintă de finanțare de 232 miliarde de lei pentru întregul an 2025. Această sumă ar fi suficientă pentru a acoperi deficitul bugetar de 7%, conform proiecțiilor oficiale. Împrumuturile din primele luni ale anului arată că Guvernul a început în forță și are șanse să-și atingă țintele, cu condiția menținerii unei discipline fiscale rezonabile și a unui climat de încredere pe piețe.
ROBOR la 3 luni, în scădere: o veste bună pentru cei cu credite în lei
Un alt semnal pozitiv din piață a venit luni și din zona dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la 3 luni, utilizat la calculul costului creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,26% pe an, de la 7,39% în ședința precedentă.
Aceasta este o reducere semnificativă și marchează o inversare a tendinței de creștere observate începând cu 6 mai, când ROBOR urcase la 6,08% pe an – față de 5,92% la începutul anului. Următoarele zile au adus creșteri succesive, pe fondul tensiunilor politice și al incertitudinii privind direcția politicii economice.
Scăderea de luni a ROBOR vine ca o consecință firească a scăderii randamentelor obligațiunilor guvernamentale și a detensionării generale a pieței. Pentru românii care au credite în lei, această scădere înseamnă rate lunare mai mici și o mai bună gestionare a bugetului familial într-un context economic încă fragil.
Ce urmează pentru costurile de finanțare ale statului?
Pe termen scurt, este probabil ca trendul descendent al dobânzilor să continue, în funcție de deciziile viitorului guvern și de evoluțiile din zona fiscală. Dacă noua administrație va da semnale clare de consolidare bugetară – prin reducerea cheltuielilor inutile, prin reforma sistemului de pensii și prin atragerea eficientă a fondurilor europene – investitorii își vor menține încrederea, iar costurile de finanțare vor rămâne sub control.
O provocare importantă rămâne însă gestionarea datoriei publice. Deși România a reușit să atragă sume importante de la populație, datoria totală este în creștere, iar serviciul acesteia (dobânzile plătite) reprezintă un efort bugetar major. Reducerea costurilor de împrumut devine astfel o necesitate, nu doar o opțiune.
În paralel, Banca Națională a României va juca un rol esențial în menținerea stabilității monetare. Dacă inflația va continua să scadă, iar cursul leului se va menține stabil, BNR ar putea chiar reduce dobânda-cheie în a doua parte a anului, ceea ce ar încuraja și mai mult scăderea dobânzilor în economie.
Bursa și investitorii: prudență, dar optimism moderat
Reacția investitorilor de pe piața de capital la rezultatele alegerilor a fost, de asemenea, pozitivă. Bursa de Valori București a deschis în urcare luni dimineață, iar indicele principal BET a marcat o apreciere consistentă. Companiile din energie, transport și sectorul bancar – principalele motoare ale bursei – au înregistrat creșteri semnificative.
Acest val de optimism este alimentat de percepția că un guvern stabil, cu o viziune tehnocrată și sprijin parlamentar suficient, ar putea aduce un cadru mai predictibil pentru mediul de afaceri. Investitorii vor urmări îndeaproape componența noului guvern, politicile fiscale anunțate și capacitatea de a pune în aplicare măsurile deja asumate în fața Comisiei Europene.
Ziua de luni, 19 mai 2025, aduce primele semne palpabile de revenire a încrederii în economia românească, după o perioadă marcată de volatilitate, incertitudini și tensiuni electorale.
Dobânzile la care se împrumută statul au început să scadă, în special pe termen scurt. ROBOR la 3 luni a coborât semnificativ, reducând presiunea asupra debitorilor. Piața de capital a reacționat pozitiv, iar Guvernul a reușit deja să atragă sume importante de la populație.
Toate acestea sunt semnale că România se îndreaptă spre o stabilizare financiară, cu condiția ca viitorul executiv să nu risipească încrederea redobândită. Urmează luni decisive pentru reforma fiscală, bugetul public și strategiile de investiții.
