Cristina Cohuț
Președintele României, Nicușor Dan, a participat recent la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, prima de acest fel de când și-a preluat oficial mandatul. Între discuțiile tehnice despre bugetul Uniunii, apărarea colectivă și reforma fiscală, liderul de la Cotroceni a oferit și câteva precizări legate de veniturile sale, într-un ton sincer și deloc formal.
Întrebat care ar trebui să fie cel mai mare salariu din România și cine ar merita să-l primească, președintele a răspuns cu o glumă, dar și cu date concrete despre propriile venituri. Declarațiile sale au fost făcute vineri dimineață, într-un dialog cu jurnaliștii prezenți la Bruxelles.
Salariul mai mic la Președinție decât la Primăria Capitalei
Nicușor Dan a explicat că, în mod paradoxal, odată cu promovarea sa în funcția de președinte, veniturile i-au scăzut comparativ cu perioada în care ocupa funcția de primar general al Bucureștiului, relatează antena3.ro.
„Crescând în funcție, eu am pierdut la salariu. Acum trei săptămâni a fost o discuție cu reprezentanții tehnici care au identificat o listă cu vreo 200 de sporuri obținute sectorial de unii angajați.”
Președintele a vorbit în același context despre dificultatea de a analiza într-un timp scurt aceste sporuri și despre nevoia unor decizii rapide, chiar dacă imperfecte, în actuala situație economică:
„Noi suntem presați de timp și o analiză pe 200 de sporuri, poate unele justificate, nu poate fi făcută în câteva săptămâni și de asta se vor lua unele măsuri care sunt cumva grosiere, cum este asta cu bursele din preuniversitar. Din perspectiva asta, sarcina asta nu o să fie cu șublerul. Unii vor fi mai afectați decât alții pe termen scurt.”
Diferența de venit: De la 21.000 la 16.000 de lei net
Președintele a precizat clar ce sumă încasa lunar în perioada în care conducea Primăria Capitalei și ce salariu are acum, în calitate de șef al statului.
„La primărie aveam un salariu de 21.000 lei net, acum cred că am 15.000-16.000 lei net”, a spus Nicușor Dan.
O reformă complicată și un sistem de sporuri greu de justificat
Tot în cadrul discuției de la Bruxelles, Nicușor Dan a abordat problema sporurilor din sistemul bugetar. Potrivit acestuia, o analiză recentă a identificat existența a peste 200 de tipuri de sporuri sectoriale, ceea ce îngreunează procesul de reformă.
„Acum trei săptămâni a fost o discuție cu reprezentanții tehnici care au identificat o listă cu vreo 200 de sporuri obținute sectorial de unii angajați.”
Deși diferența de salariu este reală, Nicușor Dan pare să fi acceptat această situație ca pe un compromis necesar pentru a putea contribui la schimbarea sistemului de la cel mai înalt nivel. În calitate de președinte, are un rol diferit față de cel de primar, cu o altă agendă și o altă miză.
Dacă la Primărie era direct implicat în problemele orașului – trafic, termoficare, urbanism –, la Cotroceni are în vedere deciziile strategice, reformele de ansamblu și poziționarea României în Uniunea Europeană și în NATO.
Participarea la Consiliul European și la summitul NATO de la Haga a fost, de altfel, ocazia în care președintele a prezentat prioritățile țării în actualul context geopolitic și bugetar.
Reforma salariilor și efectele în sistemul educațional
În același context, președintele a vorbit despre modul în care măsurile de tăiere a cheltuielilor publice afectează deja anumite domenii sensibile, cum este educația. A menționat în mod direct bursele școlare și faptul că, în lipsa unei analize precise, unele decizii vor fi luate „grosier”.
„De asta se vor lua unele măsuri care sunt cumva grosiere, cum este asta cu bursele din preuniversitar.”
Președintele recunoaște deschis că nu toate măsurile vor fi perfecte, dar subliniază că sunt temporare și necesare pentru a pune bazele unei reforme reale.
„Sarcina asta nu o să fie cu șublerul. Unii vor fi mai afectați decât alții pe termen scurt.”
Consiliul European și contextul internațional al reformei
Reuniunea Consiliului European, la care Nicușor Dan a participat alături de liderii celorlalte state membre, a avut pe agendă teme majore precum consolidarea bugetului UE, continuarea sprijinului pentru Ucraina și majorarea contribuțiilor pentru apărare în contextul tensionat de securitate din regiune.
Aceste teme sunt direct legate de nevoia de stabilitate bugetară și de eficiență în cheltuirea banului public. România, aflată în procedură de deficit excesiv, trebuie să demonstreze că este capabilă să-și reducă cheltuielile nejustificate și să prioritizeze investițiile care aduc valoare reală.
Participarea la Consiliu și discuțiile avute la Bruxelles întăresc ideea că reformele interne trebuie să fie asumate nu doar politic, ci și tehnic, prin măsuri clare și aplicabile rapid.
În perioada următoare, Guvernul și Președinția urmează să lucreze la un pachet legislativ care să includă măsuri concrete privind salarizarea în sistemul bugetar, reglementarea sporurilor și alocarea fondurilor în domenii cheie.
De asemenea, va fi nevoie de un mecanism clar de evaluare a muncii în administrația publică, astfel încât salariile să reflecte în mod real responsabilitățile și performanțele fiecărui post.
