Astăzi, 1 decembrie 2024, Călin Georgescu, candidatul independent la Președinția României, a acordat un interviu celui mai vechi ziar britanic, The Times, în care a abordat mai multe subiecte importante legate de politica externă a României și de viziunea sa asupra geopoliticii internaționale. Interviul a avut loc într-un cadru mai puțin convențional, într-o casă de pe câmp, aflată în localitatea Izvorani, acoperind mai multe teme controversate, inclusiv opinia sa despre președintele rus Vladimir Putin și politica externă a României în contextul războiului din Ucraina.
Călin Georgescu și viziunea sa despre Putin
În cadrul interviului, Georgescu a reiterat ceea ce a spus anterior, subliniind că președintele rus Vladimir Putin este un „patriot” al țării sale. Această declarație, care a stârnit numeroase controverse, a fost subliniată de candidatul la Președinție chiar în contextul unei pene de curent, care a avut loc în timpul interviului. Cu umor, Georgescu a comentat situația, explicând că România furnizează „energia altora” și că, din păcate, a fost imposibil să evite întreruperea curentului electric. De asemenea, Georgescu a făcut un mic comentariu autoironic despre condițiile de desfășurare a interviului, subliniind că locul ales – casa unui prieten din Izvorani – nu este nici pe departe un sediu oficial de campanie, dar că este locul unde s-a simțit cel mai confortabil pentru a-și exprima opiniile.
Călin Georgescu este văzut de mulți ca un admirator al lui Putin, iar afirmațiile sale de acum nu fac decât să adâncească această percepție. Interviul a fost amplu discutat în mass-media internațională, iar declarațiile sale au fost citate ca fiind o confirmare a unei ideologii naționaliste și a unei viziuni politice de orientare mai degrabă estică decât pro-europeană. În acest context, Georgescu a subliniat că „Patriotismul lui Putin este un model de urmat pentru Rusia”, ceea ce a stârnit o reacție rapidă din partea analiștilor politici și a susținătorilor săi, dar și o serie de critici din partea celor care se opun regimului Putin și al politicii externe agresive a Rusiei.
Impactul declarațiilor lui Georgescu asupra relațiilor internaționale
Una dintre temele importante discutate în cadrul interviului a fost războiul din Ucraina și poziția pe care România ar urma să o adopte în cazul în care Georgescu ajunge președinte. Întrebat despre cum ar pune capăt conflictului din Ucraina, candidatul a răspuns simplu: „Nu este treaba noastră. Pe mine mă interesează românii.” Această declarație a fost interpretată ca o afirmație naționalistă, care subliniază orientarea sa de a pune interesul național înaintea obligațiilor internaționale. În acest context, Georgescu a sugerat că sprijinul acordat Ucrainei de către România ar putea fi revizuit, dacă va ajunge la Cotroceni.
The Times notează că această poziție ar putea provoca schimbări semnificative în politica externă a României, în special în ceea ce privește apartenența la NATO și UE. Georgescu a menționat că România trebuie să fie „bine în NATO și UE”, dar a adăugat că va purta negocieri cu aliații pentru a asigura că „totul va fi în avantajul poporului român”. Aceasta sugerează o abordare mai pragmatică și flexibilă, care ar putea pune sub semnul întrebării sprijinul continuu pentru Ucraina și implicarea activă a României în conflictele din apropierea granițelor sale.
Geopolitica și viitorul României în NATO
Războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice din regiune au fost teme centrale ale interviului. În ciuda declarațiilor sale naționaliste, Călin Georgescu a afirmat că România va rămâne un membru al NATO și al Uniunii Europene, dar că politica externă a țării va fi adaptată în funcție de interesele interne. De asemenea, Georgescu a sugerat că baza militară de la Mihail Kogălniceanu, un punct strategic pentru Alianța Nord-Atlantică, ar putea deveni o temă de negociere în viitorul său mandat, iar politica externă ar trebui să fie dictată de interesele românilor, mai degrabă decât de angajamentele față de aliați.
În acest context, The Times a menționat că victoria surprinzătoare a lui Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 a stârnit temeri legate de posibilitatea ca România să devină mai puțin angajată în cadrul NATO și UE, iar deciziile viitoare ar putea fi influențate de relațiile mai favorabile cu Rusia și cu alte state care nu sunt membre ale Alianței. Aceste declarații continuă să atragă atenția asupra polarizării din politica românească, având în vedere că mulți cetățeni sunt îngrijorați de viitorul alianțelor internaționale ale României.